Descoperirea trasaturilor definitorii ale personalitatii altruiste s-a dovedit a nu fi catusi de putin o sarcina usoara. Mare parte din cercetarile intreprinse de-alungul timpului nu au reusit sa descopere trasaturi de personalitate coerente, care sa ofere o baza solida pentru predictia comportamentului prosocial in diferite situatii.In 1994, George Knight a sugerat ca un intreg "conglomerat" de trasaturi dispozitionale interactive influenteaza comportamentul prosocial si ca trasaturile care intra in joc depind de situatie. De exemplu, in cazurile de urgenta periculoase, inclinatia de a interveni se manifesta cel mai frecvent la persoanele care au o mare incredere de sine si care sunt foarte independente: acest tip de personalitate este insa mult mai putin inclinat sa raspunda favorabil unor cereri de a dona bani in scopuri caritabile.
Variabilele de personalitate ce au fost asociate cu o mai mare disponibilitate de comportament prosocial in anumite contexte sunt urmatoarele: un grad ridicat de emaptie fata de ceilalti (despre empatie am vorbit intr-o postare anterioara); tendinta de a atribui cauzele evenimentelor mai degraba actiunii voluntare decat imprejurarilor exterioare; o orientare mai curand colectivista decat una individualista; in general, sunt implicate persoane extravertite, mai receptive fata de experienta si mai agreabile. Si indiferent daca au sau nu trasaturile asociate comportamentului prosocial, daca pot fi convinsi sau motivati sa creada ca sunt altruisti, oamenii vor actiona ca atare. De exemplu, etichetarea cuiva ca persoana saritoare sporeste probabilitatea interventiei sale in situatii de urgenta.
Citeste articol complet pe profilul meu Hi5
Comentariul va fi postat dupa aprobare