Fântâna Mioriţa este un monument din Bucureşti, situat pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, în faţa Muzeului de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici.
Construcţia a fost executată după planurile arhitectului Octav Doicescu, mozaicurile alb-negru, cu care este înfrumuseţat monumentul, fiind realizate de Miliţa Petraşcu. Mozaicurile ilustrează balada Mioriţa, din acest motiv numele baladei a fost împrumutat şi monumentului.
Construit în 1936, unul dintre cele mai mai frumoase monumente istorice din București, Fântâna Miorița redevine funcțional, după un proces amplu și complex de restaurare realizat de Apa Nova București, cu susținerea Primăriei Municipiului București. Fântâna amplasată la intrarea în capitală, în apropierea Gării Băneasa, obiect de patrimoniu național, își dezvăluie acum publicului o imagine actuală, demnă de un oraș european.
Monumentul este executat din granit de Dobrogea şi e format dintr-un bazin de mari proporţii în formă de elipsă, diametrul mare fiind de 50 m, iar cel mic de 20 m. Fântâna, amplasată în mijlocul bazinului, este formată din două ziduri voluminoase şi paralele, având o lungime de 16 m, o înălţime de 3,20 m şi o lăţime de 0,6 m. Între cele două ziduri este construită o pantă din piatră, cu o lăţime de un metru, capetele acesteia ieşind în afara celor două ziduri cu cinci metri.
Faţadele monumentului prezintă frize de mozaic alb şi negru, fixate în piatră, ilustrând scene din balada Mioriţa. Pe una din părţi sunt descrişi cei trei ciobani şi cele trei turme de oi, iar pe cealaltă este reprezentată nunta stăpânului Mioriţei şi moartea acestuia.
Lucrările de reabilitare estetică și funcțională au fost efectuate de Apa Nova, cu implicarea activă a Primăriei Municipiului București, în baza obligațiilor asumate prin Contractul de Concesiune și conform prevederilor Actului Adițional nr. 10/2014. Reconstituirea din punct de vedere artistic s-a făcut în baza schițelor originale, a planurilor existente ale acestui simbol emblematic al orașului, lucrările de recondiționare fiind realizate din materiale de înaltă calitate care să păstreze autenticitatea operei.
Pentru eficientizarea procesului de reabilitare, lucrările au fost separate în cele de restaurare a mozaicului și lucrări operaționale care au prevăzut intervenții arhitecturale, de structură, de înlocuire a instalațiilor și echipamentelor învechite. În prezent, Fântâna Miorița integrează tehnologii care permit operarea în regim automatizat, dar și consum redus de energie.
Mozaicul, realizat acum mai bine de 80 de ani de Milița Petrașcu, numită cea mai înzestrată femeie-sculptor a României în secolul XX, se afla într-o stare de degradare ce nu permitea restaurarea in situ. Astfel, acesta a fost scos cu avizul Ministerului Culturii, restaurat prin metode specifice de muzeografi și replantat, după execuția lucrărilor de consolidare a monumentului. Acum, exact ca in momentul inaungurarii, pe fațadele monumentului pot fi admirate frize de mozaic alb și negru, fixate în piatră, care ilustrează scene din balada Miorița. Pe una din părți sunt reprezentați cei trei ciobani și cele trei turme de oi, iar pe cealaltă parte este ilustrată nunta stâpânului Mioriței și moartea acestuia.
Fântâna Miorița a fost inaugurata in toamna anului 1936, cu prilejul manifestărilor „Luna Bucureștilor”, eveniment în cadrul căruia a fost inaugurată și expoziția Satului Românesc, care avea să rămână până în zilele noastre cunoscută ca “Muzeul Satului”.
Reabilitarea Fântânii Miorița a fost un obiectiv comun al celor doi parteneri, Apa Nova București și Primăria Capitalei, care după ce, într-un proiect comun, au redat bucureștenilor, în anul 2018, Fântânile Urbane de la Piața Unirii, acum repun, pe harta urbană și a vieții culturale a orașului, acest simbol arhitectural al începutului de secol XX.
Comentariul va fi postat dupa aprobare