Avem atât de mulți frustrați care urlă ca niște goarne stricate, deranjați din cale afară de solidaritatea românilor față de refugiații ucraineni.
"Domnule, dar noi nu avem copii săraci? Domnule, dar noi nu avem sărmanii noștri? Domnule, dar ăia cu mașinile alea așa scumpe sunt refugiați?"
Dacă stai să verifici puțin conturile lor de social media afli că cei care se revoltă sunt exact cei care nu au ridicat niciodată un deget pentru românii sau copiii nevoiași. Dacă te apuci să îi întrebi când a fost ultima oară când au donat ceva, când au făcut un gest de umanitate în sprijinul altor persoane, încep să dea din umeri.
Mai sunt și unii care pot spune că fac donații, unii dintre ei sunt membrii sau conducători de ONG-uri, funcții pe care le folosesc însă doar pentru imagine personală, fără a avea un soi de chemare sau sentimente apropiate de empatie.
Când te apuci să îți reverși frustrările pe Facebook, cu întrebări stupide, de genul "dar pe români cine îi ajută ?", nu dai dovadă de implicare, ci de ignoranță crasă.
Ca să îi facem să își dea seama cât de ignoranți sunt, să spunem că în 2020 ani existau în România aproape 97000 de asociații și aproape 20.000 de fundații, adică vreo 110.000 mi de ONG-uri.
Aceste organizații sau fundații au primit un cadru legal de la statul român care îi permite să colecteze... donații. Metodele prin care o organizație sau o fundație colectează fonduri de la cetățeni sunt prin formularul 230 de redirecționare a până la 3.5% din impozitul pe venit, prin transfer bancar (unic sau recurent), prin sms sau donații online (unice sau recurente). Potrivit raportului publicat de Asociația pentru Relații Comunitare pentru anul 2019, cei 398.400 de donatori unici prin SMS au susținut inițiative din societatea civilă cu 39,5 milioane de lei din care 30,1 mil. lei s-au dus către infrastructură de sănătate, 5.9 mil. lei către categorii defavorizate și 2,5 mil. lei către cauze individuale.
Faptul că "apărătorii defavorizaților" se întreabă de ce românul nu ajută un român înseamnă că pur și simplu e ignorant și doar acum a auzit de ce înseamnă o donație.
Dar nu poți să emiți pretenții de la bombardieru', care spărgând semințe și ascultând manele sau lingând din petul de bere la 2 litri, așezat frumos în fața agenției de pariuri sau de păcănele, urlă că de ce pe românii săraci nu îi ajută nimeni. Nu ai cum să îl faci să înțeleagă ce este un război și cum este să te trezești că nu mai ai casă, nu mai ai muncă, nu mai ai nimic. Nici măcar ajutorul ăla social pe care îl spargi instant pe băutură și țigări.
Când rachetele îți bombardează orașul, clădirile guvernamentale, școlile, spitalele, podurile, blocurile de apartamente și sirenele te anunță că trebuie să te refugiezi în buncăr, fugi unde vezi cu ochii. Și dai de vecinii tăi, unde nu cunoști limba și nici engleza nu te ajută. Asta în timp ce tu mai cumperi o pungă de semințe, că, deh, vine pe 14 ajutorul social, alocația la copil și așa mai departe. Și când ți se oferă un loc de muncă spui că pentru salariul oferit, deși tu ești necalificat, mai bine stai acasă și aștepți socialul, ai timp destul să stai cu telefonul în mână și să faci pe moralistul pe Facebook.
Dacă nu faci parte din categoria bombardierilor prezențați mai sus, și totuși tot te apucă spiritul de salvator, fără să ai habar de ce înseamnă o donație, apar întrebările logice: cine te-a oprit să ajuți copiii sărmani din România? Sau familiile nevoiașe din România? S-a trezit spiritul de critic din tine?
De ce s-a trezit spiritul civic în tine să afli abia acum că am avut războaie și în Siria, Irak, Afganistan ... ai devenit brusc expert politic și ești mai antiamerican decât Putin ? Nu domnilor, nu există absolut nici o justificare pentru război și nici pentru uciderea unui om, indiferent că e soldat sau civil. Devierea de la subiect și încercarea justificării atacării unei ale țări , a manipulării și a minciunilor poate ține la cei mai puțin informați.
Da, există și ucraineni mai bogați și mai săraci, că nu s-au născut toți în căruțe. Primii care au fugit din țara lor, cu mașini scumpe, se duc spre Europa, unde rudele lor muncesc. La fel cum o fac și românii care odată ajunși în Anglia, Spania sau Italia și Ucrainienii ăștia au strâns bani să își ia mașini.
Dar ce să vezi? Bombele nu aleg bogații sau săracii! Te-ai prins? Oamenii au plecat din țara lor, cu mașina (care e norocos să aibă una), cu câteva haine și poate (în cazurile fericite) banii economisiți.
Dar imaginează-ți altceva. Ești român, în România, țara ta pașnică. Te distrezi, ieși cu fetele sau cu băieții în parc sau la club, mergi la facultate sau la serviciu. Ai făcut rate la un apartament pe 30 de ani, din care poate ai plătit 15 ani. Ai și doi copii mici, că nah, ți-a zis mama ta să te pui la casa ta. Într-o zi se aude alarma aia nenorocită. Rușii nu au intrat peste vecinii tăi, au intrat în țara ta, peste tine. Și încep să cadă bombe, vezi cum îți sunt uciși vecini, prieteni... Sunt distruse case, alea pentru care s-au făcut credite pe 30 de ani, din care ai plătit 15, sunt distruse școli, spitale chiar și clubul unde îți scoteai iubita. Trebuie să fugi. Arunci câteva haine într-o geantă, documente, vreo 200-300 de lei, că nu ai apucat să iei salariul și fugi cu ai tăi. Și te duci în Ucraina, că sunt oameni primitori și la ei este pace, nu ca la tine. Intri la vamă, nu pricepi o iotă din ce spun, ești speriat. Nu știi ce să faci cu ăia 200 de lei, că nu-ți ajung nici de semințe și oricum nu ai ce cumpăra cu ei. La început toți ți se par prea prietenoși chiar. Cu chiu cu vai, ajungi să dormi într-o sală de sport. E bine totuși, măcar nu mai vâjâie bombele. Ieși afară să iei o gură de aer și îl auzi pe un ucrainean că bălmăjește ceva în limba lui furios, în timp ce sparge semințe și bea dintr-un pet de bere. Nu înțelegi nimic, dar un om îți traduce că îi e lehamite de tine și că ucrainenii lui puteau să îi ajute mai mult pe ai lor, decât pe tine.
Te-ai simți ultimul gunoi, nu?
Nu este nimeni obligat să îți explice ție ce face cu banii lui, pe cine ajută și mai ales de ce alege să o facă. Este treaba lui ce anume îl impresionează și ce îl determină să fie om. Faptul că tu nu știi că cineva a ales să își redirecționeze 3,5% din impozitul său către ă cauză umanitară, dar tu alegi să tragi de mânecă chiar acea persoană, e iar o lipsă crasă de bun simț și o dovadă de ignoranță.
Faptul că tu nu știi că există organizații precum Crucea Roșie sau alte organizații precum Salvați Copii, sau ca unii au construit un spital din donații și au construit secții de terapie pentru copiii bolnavi de inimă, tot din donațiile multora, e iar o dovadă de ignoranță.
Din fericire numărul de bombardieri care fac pe moraliștii pe Facebook e mic, spre comparație de cei cărora înțeleg ce înseamnă umanitatea. In general românii au puterea de a ajuta un om aflat în nevoie și sunt dispuși să le pună la dispoziție celor obligați să fugă din calea războiului, puținul pe care îl au. Ei sunt cei care le arată lumii că țara noastră nu este reprezentanții de frustrații care fac pe moraliștii pe Facebook.
Sunt convins că există unii care fac donații pentru propria imagine și se așteaptă la ceva în schimb... dacă ai ceva cu genul ăsta de persoane, că o fi politician care capitalizează imagine electorală... spune-i în față asta.
Dar ai bun simț și abține-te să arunci cu noroi când cineva se alătură unei Organizații de Ajutor Umanitar de renume care chiar se ocupă cu ajutorarea semenilor. Da, înainte să îi ajute pe refugiați, acele organizații au avut campanii de ajutorare pentru români.
Poate că data viitoare când mergi la vot, nu mai pui ștampila orbește pe cel al cărui interes este să te facă sclavul lui ușor de cumpărat cu măriri inexistente de pensii. Și poate data viitoare, în loc să stai acasă , chiar te duci la vot și îi penalizezi democratic pe aia care te țin în sărăcie.
Comentariul va fi postat dupa aprobare