Mai puțin de jumătate dintre companiile care activează în Uniunea Europeană spun că sunt familiarizate cu Pactul Verde european (Green Deal) și doar 49% au arătat că sunt pregătite pentru măsurile pe care le implică, potrivit raportului European Green Deal Survey 2021, realizat de PwC.
”Evoluția pe piața energiei din ultimele luni și decizia de a elimina treptat dependența de combustibilii fosili din Rusia au dat o motivație suplimentară Comisiei Europene de a urgenta obiectivele Green Deal, chiar dacă pe termen scurt se va impune diversificarea surselor de aprovizionare - însemnând importuri mai mari de gaz lichefiat, importuri prin conducte de la furnizori non ruși și niveluri mai ridicate de biometan și hidrogen, dar și utilizarea mai mare a cărbunelui. Așa cum a anunțat zilele trecute, Comisia este pregătită să elaboreze un plan pentru a sprijini diversificarea aprovizionării cu energie, însă scopul va fi în continuare acela de a accelera tranziția către energia regenerabilă și de a îmbunătăți eficiența energetică”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Lipsa de competențe și procese organizaționale sunt cele mai mari provocări percepute de companii care fac dificilă înțelegerea tuturor implicațiilor Green Deal, respectiv pentru a cuantifica costurile taxelor, pentru a beneficia de stimulentele disponibile și pentru a maximiza oportunitățile care decurg din tranziția către economii mai durabile.
Se preconizează că UE va introduce peste 1.000 de taxe diferite pentru a finanța parțial costul de 260 de miliarde de euro pe an al programului "Green Deal". Aceste taxe și alte măsuri de creștere a veniturilor au ca scop promovarea investițiilor în tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon, realizarea de progrese importante în domeniul eficienței energetice și trecerea la surse de energie cu emisii zero, reducerea consumului de resurse naturale, arată raportul.
”Având în vedere că pactul european are implicații pentru sistemul de taxare, achiziții, lanțul de aprovizionare, producția, politicile ESG (mediu, sustenabilitate şi guvernanţă) și resursele umane, companiile trebuie să elaboreze strategii complexe pentru conformarea cu cerințele Green Deal. Și pentru companiile locale și pentru România ca țară, atingerea obiectivelor pactului este dificilă și presupune transformări semnificative, dar accesarea fondurilor europene disponibile în acest scop reprezintă o oportunitate pentru a înregistra progrese în reducerea emisiilor și tranziția către o economie durabilă”, a explicat Dinu Bumbăcea.
Alte constatări ale raportului
Două treimi dintre companiile intervievate spun că au deja un buget de investiții pentru a deveni mai sustenabile în următorii trei până la cinci ani. Printre inițiativele specifice de sustenabilitate pe care le întreprind în prezent companiile în mod ad-hoc se numără consumul de energie curată (78% dintre companii), reducerea consumului de energie (60%), reducerea deșeurilor și a utilizării plasticului (59%) și reducerea emisiilor de carbon (59%).
Pentru companiile intervievate, producția (44%), distribuția (27%) și achizițiile (18%) generează cele mai mari emisii și, prin urmare, sunt în centrul celor mai mari eforturi de sustenabilitate.
Puțin peste 50% dintre respondenți au declarat că intenționează să schimbe locațiile cheie din lanțul lor de aprovizionare - fie că este vorba de aprovizionare, producție sau depozitare - pe termen scurt.
Companiile iau de asemenea măsuri pentru a reduce generarea de deșeuri și emisii, precum și pentru a promova cicluri de viață mai lungi și reutilizarea produselor, în tranziția către economia circulară - o altă prioritate a Green Deal.
Măsuri Green Deal cu impact semnificativ asupra companiilor, din punct de vedere costuri, taxe și operațiuni
Cel mai mare impact asupra companiilor dintre măsurile Green Deal îl va avea mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism - CBAM). CBAM va stabili un preț al carbonului pentru anumite importuri, pentru a se asigura că reducerile de emisii din Europa contribuie la scăderea emisiilor la nivel mondial.
De asemenea, vor fi introduse reglementări care să conducă la utilizarea durabilă a terenurilor, a apei, a materialelor plastice și eliminarea deșeurilor. În plus, statele membre ale UE, cum ar fi Franța, Germania și Polonia își creează propriile sisteme de impozitare a mediului.
Comisia Europeană propune revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) în conformitate cu obiectivul său mai ambițios de reduce emisiile cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De la introducerea sa în 2005, ETS a redus emisiile cu peste 40% în sectoare precum energia electrică și termică, sectoarele industriale mari consumatoare de energie și aviația comercială. În prezent, CE propune să includă în sistemul ETS transportul rutier și maritim și clădirile.
Norme de impozitare a energiei în cadrul UE vor fi, de asemenea, revizuite pentru a promova energia curată și a descuraja utilizarea combustibililor fosili. Schimbarea esențială va fi trecerea de la o impozitare bazată pe volum la o impozitare bazată pe consumul de energie și pe performanța de mediu.
Obligativitatea raportării ESG. Raportarea ESG nu a fost standardizată, iar acest lucru a dat naștere la practica greenwashing, în timp ce eforturile reale în materie de ESG sunt subminate. O serie de instituții colaborează în prezent pentru a produce un set unic de standarde acceptate la nivel internațional pentru raportarea ESG.
Sondajul PwC a fost realizat în rândul a peste 300 de companii din 13 țări europene. Sondajul a inclus și companii din Norvegia, Elveția și Marea Britanie, care nu fac parte din UE, dar care vor fi afectate de noile norme UE în materie de climă și mediu.
Comentariul va fi postat dupa aprobare