În inima munților Bucegi se află Peștera Ialomiței, gazda unei mănăstiri cu același nume, ctitorită de voievodul Țării Românești, Mihnea cel Rău, în secolul al XVI-lea.
Ajungi aici mergând din DJ714, dinspre Lacul Bolboci. Cea mai rapidă variantă să ajungi pe acest drum este să îl parcurgi dinspre Transbucegi – DJ713, venind din Sinaia. Transbucegiul este practicabil, însă, doar vara. Iarna va trebui să alegi varianta Glod – Moroeni, informându-te înainte de starea drumului. Dacă nu ai o mașină 4×4 și vrei să vii aici iarna, ar fi bine să ai cu tine și o pereche de lanțuri, în cazul în care vei avea probleme în parcurgerea anumitor porțiuni.
Pestera Ialomiței este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu.
La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos.
Dacă ajungi în zonă, merită pe deplin să vizitezi peștera. Ai acces în interiorul ei pe o porțiune de aproape 400 de metri, mergând pe o rețea de „cărări metalice suspendate”, astfel că n-ai nicio șansă să te rătăcești. La un moment dat vei da și de o bifurcație. Merită să parcurgi ambele bucăți de traseu, căci una dintre ele, cea din dreapta, te va duce în locul unde se spune că găsești cea mai pură apă din România.
Spre fund grota isi schimba orientarea spre nord si isi micsoreaza mult dimensiunile formand in dreapta o caverna redusa numita Camara. Grota Mihnea – Voda se continua cu o galerie numita Pasajul, ce a fost largita in anul 1897 pana la dimensiunile actuale ce urmeaza accesul in celelalte grote. Inainte de aceasta data acest culoar nu avea decat 40 cm largime ceea ce permitea vizitatorilor sa patrunda taras si numai cand apele erau scazute.
Dupa acest pasaj se intra in Grota lui Decebal, o caverna in forma de dom din care se deschid mai multe galerii, una din aceste galerii se infunda si se deschide spre dreapta indreptandu-se spre vest.
La stanga se vede Grota SF. Maria la care se ajunge trecand peste un prag de bolovani mari si umezi, alunecosi. Grota continua la sed-vest printr-o galerie joasa si ingusta neexploatata in parte, denumirea acestei grote provine de la impresia de asemanare a unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria, provocata de umbre si lumini.
Galeria principala prin care se continua drumul are o lungime de peste 40 m si se opreste aici langa un perete de piatra vertical ce pare sa inchida pestera. Urcarea acestui perete duce intr-o alta galerie cu solul alunecos ce se intinde in lungul unei crapaturi terminandu-se printr-o caverna de dimensiuni reduse.
Dupa ce traverseaza aceasta caverna se ajunge in locul numit La Raspintie. La 35 m deasupra grotei principale de unde drumul se bifurca, in dreapta coborand intr-o parte stramta se ajunge intr-o cavitate mai mare, la locul de unde paraul pesterii traverseaza doua lacuri care initial aveau 12m lungime si o adancime de 3-3.5m.
In stanga urcand zidul de bolovani se ajunge la Grota Ursilor, cea mai mare cavitate din aceasta pestera avand peste 72 m lungime si 35 m latime si 25 m inaltime. Aceasta grota este lipsita de apa, cu solul acoperit de numeroi bolovani. La descoperirea ei s-au gasit numeroase oseminte, ceea ce face sa presupunem ca acum 2000-2500 ani aici au fost ultimele ascunzatori ale ursilor cavernelor.
Situată la aproximativ trei ore de mers cu mașina din București, Peștera Ialomiței a fost reintrodusă în circuitul turistic pe 25 iulie 2015 în urma unei ample modernizări cu fonduri europene.
Contractul de finanțare a fost semnat în luna mai a anului 2012, dar lucrările de execuție propriu-zise au demarat doi ani mai târziu, în mai 2014.
Prin obiectivul ”Reabilitarea și modernizarea infrastructurii tehnice pentru creșterea potențialului turistic al Peșterii Ialomiței din masivul Bucegi, județul Dâmbovița”, proiect derulat de Consiliul Județean Dâmbovița prin Programul Operațional Regional (POR) 2007 – 2013, în valoare de 6.415.654 lei, din care 4.625.710 – valoare eligibilă, peștera a devenit tot mai atractivă pentru turiști.
Comentariul va fi postat dupa aprobare