Cum era de așteptat, politicienii de la noi s-au luat la întrecere în ceea ce privește promisiunile aduse de Ziua Copilului. Într-o întâlnire cu elevii, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafia, l-a provocat pe ministrul Educației să grăbească procesul de integrare în școli a materiei „Educație pentru Sănătate”, în care să fie inclusă și educația emoțională.
„Educație emoțională” este un curs care ar trebui să se introducă în școli, spune ministrul Sănătății.
Ministrul Sănătății, în dialog cu o tânără de 15 ani:
Elevă: „Eu, când m-am întors la școală, și vorbesc și în numele colegilor mei, fiind prima dată în clasa a IX-a când am intrat în contact cu liceul și schimbarea foarte mare, am fost epuizați. Atât fizic cât și emoțional a fost un efort foarte mare pentru că eram obișnuiți să stăm acasă, să stăm în confortul nostru și a fost foarte mult deodată. Nu aveam curaj să vorbim, să comunicăm cu profesorii, că până la urmă și ei se confruntau cu o nouă problemă.”
Ministrul Sănătății: „Sănătatea emoțională este foarte importantă și nu numai pentru voi ci și pentru întreaga societate. Eu cred că ar trebui să facem cursuri și mulți care sunt în politică sau în poziții de decizie ar trebui să facă cursuri de sănătate emoțională pentru că atunci când iei o decizie trebuie să te gândești întotdeauna la impactul deciziilor tale asupra modului de funcționare a societății și asupra emoției, asupra afectivității care trebuie să existe în comunități.
Conform datelor OMS, în întreaga lume, 16% dintre copiii și adolescenții cu vârsta între 10 şi 19 ani prezintă tulburări psihice. Jumătate dintre bolile mintale se instalează în preajma vârstei de 14 ani, trei sferturi până la 25 de ani. Bolile psihice reprezintă principala cauză a dizabilității la tineri. Nediagnosticate şi netratate, bolile psihice influențează grav dezvoltarea copiilor, realizările lor educaționale și potențialul acestora de a trăi viața deplină și productivă.”, spune Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundaţiei Baylor.
„Boala psihică este, din păcate, însoţită de stigmat. Societatea îi izolează şi îi tratează diferit pe cei care suferă de asemenea afecţiuni. Aşa se explică şi reţinerea celor care ar putea să solicite sprijinul psihologilor şi psihiatrilor. Mulţi dintre copiii şi adolescenţii cu tulburări psihice se confruntă cu provocări majore: stigmatizare, izolare și discriminare, precum și cu lipsa accesului la serviciile de sănătate și în instituțiile de învățământ, încălcând drepturile fundamentale ale omului. Este necesară recunoaşterea timpurie şi gestionarea corectă a sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor pentru ca ei să îşi poată atinge întregul potenţial. Pentru aceasta este nevoie de servicii cuprinzătoare, integrate de sănătate mintală şi de asistenţă socială”, a continuat Ana-Maria Schweitzer.
Sanatatea mintala este importanta in fiecare etapa a vietii, de la copilarie si adolescenta pana la maturitate. Pe parcursul vietii, daca o persoana are o problema de sanatate mintala, gandirea, dispozitia si comportamentul acesteia pot fi afectate. Tulburarile mintale sunt frecvente, insa exista modalitati eficiente de tratament. Persoanele cu probleme de sanatate mintala se pot vindeca complet sau isi pot imbunatati semnificativ simptomele.
OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) descrie sanatatea mintala ca fiind: „O stare de bine in care fiecare persoana isi realizeaza propriul potential, poate face fata tensiunilor normale ale vietii, poate lucra cu folos si productiv si este capabila sa contribuie la randul ei la dezvoltarea comunitatii din care face parte“.
Oamenii folosesc uneori termenul de „sanatate mintala” atunci cand se refera la absenta unei afectiuni psihice. OMS subliniaza ca sanatatea mintala este „mai mult decat absenta tulburarilor mintale sau a dizabilitatii.”. O sanatate mintala optima nu inseamna doar sa eviti bolile psihice, cat si sa te ingrijesti de fericirea si de starea ta de bine.
În ceea ce privește cursurile de Educație emoțională, ministrul sănătății a spus că este nevoie de cadre didactice cu pregătire pentru a predea această materie.
„Educație pentru sănătate în care puteți afla foarte multe lucruri, poate că unele de natură igienică, dacă vreți, le-ați aflat acum, cu ocazia pandemiei. Sunt multe alte lucruri pe care Educația pentru sănătate le poate aduce (…) care, din păcate, în continuare este doar o disciplină opțională.”, spune Alexandru Rafila.
76% dintre copiii participanți la un studiu al organizației Salvați Copiii România spuneau că profesorii îi ceartă atunci când greșesc, la școală, potrivit unui comunicat recent primit de Edupedu.ro, care reia mai multe date cuprinse într-un sondaj prezentat anul trecut, cu date culese în ianuarie 2020 și septembrie – octombrie 2020.
Abuzul fizic asupra copilului în familia de proveniență este asociat semnificativ cu comportamente de tip bullying între copii în școală, în condițiile în care 56% dintre părinți au declarat că-și pedepsesc copiii dacă greșesc, se mai arată în comunicat.
Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, lansat de Salvați Copiii în 2016, arăta că:
- 73% dintre elevi au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar;
- 3 din 10 copii sunt excluși în mod constant din grupul de colegi;
- 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi;
- 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.
Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, în legătură cu necesitatea consilierilor școlari, a declarat la începutului anului că „o modalitate eficientă nu poate fi alta decât aceea prin care școlile să aibă un număr suficient de consilieri cu dublă competență: orientare școlară și asistență psihopedagogică. Ministrul declară că ministerul a dimensionat pentru școlile care au până la 500 de elevi – pot să fie și doar 200 – să fie un consilier, peste 500 până la 1.000 – al doilea, peste 1.500 al treilea”.
Lucrurile cu privire la importanța sănătății mintale sunt departe de a fi rezolvate iar societatea are nevoie de ceva mai mult decât planuri frumos ambalate și prezentate la TV.
Comentariul va fi postat dupa aprobare