V-ați uitat prin orașe la magazinele sau spațiile comerciale de pe arterele principale ? Pe fiecare mare bulevard vei observa cum casele de pariuri și sălile de jocuri se învecinează cu o casă de amanet. Și ca să nu îi doară capul sau inima pe cei care ies de la păcănele, avem câte o farmacie pentru fiecare scară de bloc.
Știrea cea mai tristă pentru marile multinaționale, sau companii străine care operează pe piața de la noi, care au invadat nu doar orașele ci și calupurile publicitare de la posturile TV, este următoarea: statul vrea să impoziteze cu 40% jocurile de noroc.
Aș zice că e puțin dacă mă uit câți bani sunt pompați în campanii publicitare pe tv și online. Nu mai vorbesc de sălile de jocuri cu acele firme luminoase pe care le vezi la orice pas.
Un comunicat care m-a făcut să râd cu poftă vine de la Asociația Operatorilor Jocurilor de Noroc, care spune așa:
Peste 80% din cei care retrag bani în urma participării la jocuri de noroc, au retras sume de maxim 1.000 de lei, majoritatea fiind însă mult mai mici, de ordinul a câtorva sute de lei. După suprataxare numărul jucătorilor ar putea scădea cu peste 50%.
Operatorii jocurilor de noroc online susțin că o taxă de 40% va reduce veniturile la buget pentru că va scădea numărul de jucători. În plus, spun reprezentanții asociației, taxa va reduce la jumătate acest tip de activităţi recreative.
Asta cu recreativ a fost extrem de amuzant. Poate fi recreativ atunci când nu pierzi tot salariul la păcănele sau pariuri și te duci apoi să amanetezi lucruri de prin casă pentru a nu muri de foame.
Dacă această măsură va duce la înjumătățirea numărului de jucători, atunci ar fi trebuit să fi fost introdusă cu mult timp în urmă.
La finalul anului 2016 se estima că peste 100.000 de tineri erau dependenți de jocurile de noroc. Numărul de jucători dar și modalitatea de a accesa astfel de servicii a crescut exponențial de atunci.
În România, dependența de jocuri de noroc duce la adevărate tragedii. Statistic, 40 la sută dintre dependenți au, la un moment dat, o tentativă de sinucidere, scrie ȘtirileProtv.ro.
Eugen Hriscu, medic psihiatru specialist în adicții spune că:
„Jocurile de noroc acționează asupra creierului în moduri foarte asemănătoare cu drogurile, sapă niște căi în creier care devin active în așa fel încât cu timpul persoana începe să simtă nevoia de a juca când trece pe lângă un cazino, pe lângă o sală de jocuri, așa cum o persoană simte pofta de fuma, simte pofta de a consuma un drog.”
Organizația Mondială a Sănătății a inclus dependența de jocuri de noroc pe lista afecțiunilor mintale, în timp ce noi nu avem încă centre pentru tratarea acestei adicții și nici specialiști, mai scriu cei de la ȘtirileProtv.ro. Încă o dovadă a nepăsării statului față de o problemă de sănătate care distruge zeci de mii de vieți, în fiecare an.
De ce ajung oamenii dependenți de jocurile de noroc ? Câștigurile ocazionale sunt, poate, principalul motiv. Un câștig consistent ajunge să șteargă cu buretele toate sumele investite și pierdute până atunci. Dependenții nu realizează că au ajuns să amaneteze lucruri sau bunuri de valoare pentru că banii lor s-au dus pe apa sâmbetei pe jocuri de noroc.
Și cum să nu te atragă reclamele cu zeci de vedete care te îndeamnă să instalezi aplicația de pariuri a lui X pentru a putea vorbi în nu știu ce funcție socială cu Dan Petrescu, Gabi Balint, Marica ... și o groază de alte foste nume din fotbal. Din toată această pleiadă mai lipseau Halep, Hagi și alții. Doar că unii au încă obraz.
Evident, ca să promovezi un brand se plătesc niște bani.... iar faptul că e plin de reclame la pariuri, e semn că industria o duce bine.
Totuși în țări precum Marea Britanie persoanele publice, vedetele din sport sau showbiz nu mai pot promova case de pariuri sau jocuri de noroc, pentru că s-a constatat că publicitatea are un potențial mare, negativ, asupra minorilor. La noi, încă nu este o problemă.
Cât câștigă acum statul din jocurile de noroc și dependența românilor de ele
Publicația PressOne scrie că autoritățile au stabilit un cadru specific de impozitare a jocurilor de noroc, după o formulă care s-a modificat însă de-a lungul timpului. Veniturile din jocurile de noroc se impun în prezent prin reținere la sursă, iar impozitul datorat de jucător sau de organizator se calculează la fiecare plată, după baremul comunicat de Fisc.
Pe lângă acest impozit, casele de pariuri și companiile din industrie plătesc o taxă anuală de licență, care poate ajunge și la 120 de mii de euro și care se plătește în avans. Firmele mai plătesc și o taxă anuală de autorizare, una de viciu, dar ș altei taxe, mai mici. Toate sunt cuprinse în OUG 77/2009, revizuită.
Așadar, pe baza statisticilor anunțate de Asociația Operatorilor Jocurilor de noroc, marea majoritate a jucătorilor care retrag sume de bani câștigate din jocuri de noroc plătesc către stat undeva până în 10 lei.
Impozitul ar urma acum să crească de 40 de ori, adică de la 1% la 40%.
Industria jocurilor de noroc generează peste 45 de mii de locuri de muncă, iar la buget ajung, din aceste activități, în jur de 600 de milioane de euro pe an, la un grad de colectare de peste 99%.
La un impozit de doar 1 la sută să ne imaginăm ce va însemna 40%.
Dacă această măsură va reduce la jumătate numărul de jucători, atunci e binevenită.
Modificarea Codului Fiscal, se va aplica de la 1 ianuarie 2023, deci mai este timp destul de muls bani de la dependenți.
Comentariul va fi postat dupa aprobare