Automobile, computere, telefoane mobile, carduri, electrocasnice inteligente, toate includ sub diverse forme cipuri electronice care au la bază semiconductori. După doi ani de criză globală a industriei semiconductorilor, companiile care produc astfel de obiecte au termene de livrare tot mai lungi, iar mărfurile ajung la consumatori cu întârzieri tot mai mari.
Conform unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană în primăvara anului trecut, întârzierile livrărilor de cipuri și microcontrollere afectaseră mai multe sectoare industriale. Datele arătau că în aprilie 2021 aproape un sfert (23%) din companiile europene de producție reclamau faptul că se confruntă cu o lipsă acută de semiconductori și/sau echipamente care le limitează capacitatea de producție. În funcţie de țară și dependența domeniului față de utilizarea semiconductorilor, procentele ajungeau şi la 55-60% şi chiar 70% pentru producătorii de echipamente IT.
Din cauza crizei semiconductorilor, a lipsei de materii prime, de cablaje auto, dar și a carantinei instituite în multe orașe din China, românii ajung să aștepte după o mașină nouă ca pe vremea lui Ceaușescu. Există însă posibilitatea ca, pe termen scurt, astfel de efecte să fie simţite şi pentru alte produse.
Care sunt cele mai afectate industrii?
Bilanțul realizat la finalul anului trecut arăta că, numai în industria auto, s-a înregistrat o scădere a vânzărilor cu 16%, peste 11 milioane de mașini nemaiputând fi livrate din cauza crizei semiconductorilor. Întârzierile în livrarea comenzilor de noi autovehicule au depășit 8-9 luni, în unele cazuri ajungându-se până la un an.
De exemplu, uzinele Skoda, care în vara trecută aveau peste 10.000 de mașini care așteptau să fie asamblate, au oprit producția pentru două săptămâni. La fel a procedat și uzina Dacia de la Mioveni, dar și alte fabrici ale grupului Renault, Ford, GM, Volkswagen etc. Industria auto este însă doar vârful aisbergului. Există numeroase alte sectoare industriale – peste 170, potrivit analiștilor de la Goldman Sachs – afectate tot mai grav de criza semiconductorilor.
Unul dintre acestea este industria cardurilor. Cardurile moderne conțin cipuri de memorie și microprocesoare care stochează datele posesorului și îi permit să interacționeze cu ATM-urile, terminalele POS sau alte dispozitive de citire. Peste 3 miliarde de astfel de instrumente de plată sunt emise în fiecare an, conform datelor EMVCo – alianța profesională înființată de American Express, Discover, JCB, Mastercard, UnionPay și Visa și care asigură suportul tehnic pentru asigurarea interoperabilității și acceptării tranzacțiilor realizate cu carduri dotate cu cipuri. Criza semiconductorilor a crescut însă riscul ca mai mult de o treime dintre acestea (aproximativ 1,6 miliarde) să nu mai poată fi emise.
În decembrie 2021, timpul mediu de așteptare al unei comenzi de semiconductori era de 40 de săptămâni, iar pentru micro-controllere și chipset-uri – de peste 52 de săptămâni.
Nici în primul trimestru din 2022 lucrurile nu au mers într-o direcție bună. Drept dovadă, deși la finalul 2021 previziunile erau că situația se va remedia începând din 2023, în ultimele luni estimările au fost reevaluate.
Verdictul final: criza globală a semiconductorilor se va prelungi până în 2024. Primul care a lansat această profeție pesimistă, în aprilie anul acesta, a fost Arno Antlitz, CEO-ul grupului Volkswagen. O lună mai târziu, CEO-ul Intel, Pat Gelsinger, a confirmat și el că finalul se amână peste doi ani.
Cum se vor descurca în următoarele 18-24 de luni industriile dependente de semiconductori – și așa grav afectate de întârzierile livrărilor – rămâne de văzut.
Uniunea Europeană reacţionează, dar nu exista soluții pe termen scurt
Situația s-a acutizat în pandemie, când Comisia Europeană a înţeles rapid că economiile ţărilor membre sunt printre cele mai afectate de lipsa componentelor din clasa micro și nanoelectronică. Uniunea Europeană contează doar pentru 10% din producția globală de semiconductori, însă este decisă să își reducă dependența de furnizorii asiatici. Declarațiile oficiale și planurile de investiții arară obiective ambiţioase în ceea ce privește dezvoltarea propriei producții de cipuri.
În prima parte a anului, după multiple anunţuri și pregătiri, Comisia Europeană a adoptat „European Chips Act“, strategia multianuală care prevede alocarea a peste 43 de miliarde de euro pentru consolidarea poziției pe piața mondială a producătorilor de semiconductori. Ținta asumată de oficialii de la Bruxelles este dublarea cotei de piață actuale, până în 2030.
Obiectivele Comisiei Europene, precum accesul la instrumente de proiectare și linii pilot pentru crearea și testarea de prototipuri de microcipuri, sprijin pentru start-upuri și IMM-uri inovatoare sau promovarea competențelor și a inovării în domeniul microelectronicii sunt oportune și necesare. Puțin probabil însă că vor genera rapid rezultatele de care economia UE are nevoie în prezent pentru a ieși din criza semiconductorilor.
Nici chiar planurile mult mai concrete anunțate de Intel în Europa, de a investi 36 de miliarde USD – mai mult de trei sferturi din suma alocată prin „Chips Act“! – în creșterea capacității de producție de cipuri, nu vor reuși să influențeze pe termen scurt evoluția crizei.
Noua megauzină anunţată de Germania și capacitățile de producție și cercetare prevăzute a fi construite în Franța, Irlanda, Italia, Spania și Polonia vor începe să livreze abia din 2027.
Realitatea este că până când măsurile preconizate vor livra rezultatele scontate, mai sunt de așteptat câțiva ani. Timp în care criza afectează tot mai multe industrii, generând sincope majore în disponibilitatea multor produse.
Comentariul va fi postat dupa aprobare