În ianuarie 2003, mama celebrei scriitoare franceze Anne Berest primește o carte poștală anonimă. Pe ea se află numele a patru persoane, toate asasinate la Auschwitz, în camerele de gazare. Efraim, Emma, Noémie, Jacques. Sunt bunicii, unchiul și mătușa mamei lui Annei Berest.
Ce mesaj transmite cartea poștală sosită la 61 de ani de la dispariția lor? Iar ca misterul să fie mai profund, timbrul este pus invers, un cod folosit în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial de mișcarea de rezistență, prin care se avertizează că mesajul este fals. „Mi-am dat seama că viața mi-a oferit un roman polițist”, a spus scriitoarea franceză pentru Libertad Digital și alături de mama sa, un detectiv particular și un grafolog au demarat o anchetă pentru a desluși misterul. Strania experiență prin care a trecut Anne Berest s-a transformat în romanul care a zguduit întreaga Franță, Cartea poștală, publicat de Editura Trei și distins cu Premiul Goncourt alegerea Statelor Unite 2022.
„Tu vei fi următorul...”
„Mama a fost șocată de cartea poștală pe care a primit-o și a decis să ne strângem laolaltă toată familia”, povestește Anne Berest pentru France News. „Ne-a arătat-o tuturor, am trecut-o de la unul la celălalt și, în primul moment, am fost terifiați, îngroziți de lista de nume, oameni din familia noastră care au murit în lagărele de concentrare. Ni s-a părut că acesta este un mod de a spune – Tu vei fi următorul”. Amenințarea părea cu atât mai reală cu cât cartea poștală purta imaginea Operei Garnier, locul unde ofițerii naziști mergeau să asculte muzică. „Toți francezii au în subconștient imaginea Operei Garnier cu steagurile naziste fluturând”, explică Anne Berest.
Evenimentul a determinat-o pe scriitoarea franceză să meargă pe urmele istoriei familiei sale și să reconstituie în romanul autobiografic Cartea poștală o poveste întinsă pe 5 generații. Saga familiei Rabinovich acoperă 100 de ani și se petrece în mai multe țări – Rusia, Palestina, Polonia, Franța și Letonia – locuri unde aceștia s-au refugiat în perioade istorice dificile.
„Acea carte poștală a fost decisivă ca să aflu istoria familiei mele”, mărturisește Anne Berest, care a dezvăluit pentru publicația israeliană Haaretz.ro că acasă la ea cuvântul „evreu” nu a fost pomenit niciodată.
„Într-o zi, fiica mea a venit acasă și mi-a spus că la ea la școală evreii nu sunt prea iubiți. Astfel mi-am dat seama că subiectul este încă fierbinte. Trebuia să găsesc autorul cărții poștale”, mărturisește Anne Berest, al cărei roman se dovește un avertisment pentru generațiile prezente: greșelile istoriei nu trebuie uitate pentru a nu fi repetate.
Cartea poștală – un roman scris printre lacrimi
„A fost o carte foarte greu de scris”, mărturisește Anne Berest despre cel de-al șaselea roman al său, o poveste a familiei sale. „Am plâns foarte mult. Au fost capitole pe care le-am scris, apoi mi-a fost teamă să le recitesc. N-am știut dacă o să mă ridic la înălțimea celor povestite”, mai spune scriitoarea.
Într-un interviu pentru France News, Anne Berest dezvăluie că în viața reală cercetările pentru descoperirea misteriosului autor al cărții poștale au durat 4 ani și au rezultat „trei cărți într-una”. Este un roman istoric ce urmărește destinul unei familii de evrei din Europa pe parcursul a 100 de ani, dar conține și elemente de roman polițist. Totodată, Cartea poștală reprezintă „o căutare a identității, pentru că am încercat să înțeleg ce înseamnă pentru mine să fii evreu”, dezvăluie Anne Berest.
Pornind pe urmele străbunicilor săi, Efraim Rabinovich, un inginer socialist și ateu și Emma Wolf, fiica unui industriaș, scriitoarea urmărește povestea de dragoste a acestora de când s-au cunoscut, în 1919, până în vremea războiului. Generație după generație, descendenții lui Efraim Rabinovich și-au urmat pasiunile, au făcut cariere, au întemeiat familii și au încercat să fie buni cetățeni în țările în care trăiau.
Războiul a întrerupt brusc această normalitate, iar ce a urmat a fost o tragedie greu de imaginat. Bunica scriitoarei a fost singura supraviețuitoare din familia lui Efraim Rabinovich, iar dintr-un sentiment de autoconservare cuvântul „evreu” nu a fost niciodată rostit în familia ei. Redescoperirea identității a însemnat pentru Anne Berest și o asumare a responsabilității de a avertiza asupra pericolului antisemitismului. „Am momente de anxietate crescută, care, fără îndoială sunt moștenite odată cu identitatea mea. Ca un bun ashkenazi, anxietatea este parte din ceea ce sunt”, mai spune autoarea romanului Cartea poștală publicat de Editura Trei.
Comentariul va fi postat dupa aprobare