Un agent de telemarketing care a fost concediat după ce a refuzat să-și țină camera web în timp ce lucra, a castigat un proces care a stabilit că i s-au încălcat drepturile, a decis un tribunal olandez.
Angajatul companiei de IT din SUA Chetu a primit aproximativ 75.000 de euro (65.700 de lire sterline) ca urmare a deciziei instanței.
În august, bărbatului, din Olanda, i s-a spus să-și partajeze ecranul și să-și lase camera pornită în timp ce lucrează. După ce a refuzat, a fost concediat pentru „refuz de a munci” și „insubordonare”.
Chetu nu a dat declarație instanței și nici societatea nu s-a prezentat la ședința de judecată, se arată în hotărâre.
Instanța s-a pronunțat asupra cazului în septembrie, dar constatările sale au fost publicate luna aceasta și raportate de Netherlands Times.
La începutul acestui an, TUC, care reprezintă sindicatele din Anglia și Țara Galilor, a avertizat că utilizarea tehnologiei de supraveghere la locul de muncă - inclusiv utilizarea AI pentru a monitoriza lucrătorii - a luat amploare în timpul pandemiei și „scăpa de sub control”.
Metodele au inclus monitorizarea e-mailurilor și a fișierelor, camerele web pe computerele de serviciu, urmărirea când și cât de mult scrie un lucrător, apelurile efectuate și mișcările efectuate de lucrător, prin utilizarea CCTV și a dispozitivelor urmăribile.
În România, pentru a urmări activitatea profesională a angajaților, mulți angajatori optează pentru implementarea unor sisteme de monitorizare, în locul în care aceștia își desfășoară activitatea. Sistemele CCTV (televiziune prin circuit închis), monitorizarea comunicațiilor electronice ale angajaților și a traficului de internet/rețelelor de socializare sau sistemele de control acces și pontaj sunt printre cele mai des utilizate sisteme de supraveghere la locul de muncă.
ESTE LEGALĂ SUPRAVEGHEREA VIDEO A ANGAJAȚILOR, LA LOCUL DE MUNCĂ?
Pe scurt, răspunsul este DA, dacă îndeplinești cumulativ următoarele condiții:
1. Interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate. Securitatea angajaților prin prevenirea infracțiunilor, asigurarea respectării procedurilor de sănătate sau securitatea IT sunt doar câteva exemple de interese legitime.
2. Angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților; În acest sens, angajatorul ar trebui să comunice în mod clar, prin intermediul unei notificări, scopul prelucrării datelor cu caracter personal, înainte de implementarea oricăror măsuri. Această notificare trebuie afișată în locuri vizibile, iar zonele în care sunt instalate mijloacele de supraveghere trebuie semnalate adecvat și proeminent.
3. Angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare.
4. Atunci când scopul inițial declarat de către angajat nu a putut fi îndeplinit prin alte căi și mijloace mai puțin intruzive, activitatea de monitorizare video este justificabilă, dacă respectă prevederile legislative.
5. Termenul maxim de stocare a datelor cu caracter personal este de 30 de zile, exceptând cazurile prevăzute de lege.
Comentariul va fi postat dupa aprobare