Tușim pentru că am răcit, tușim pentru că avem gâtul iritat de fum sau praf, tușim pentru că avem o reacție alergică. Există multe motive care ne fac să tușim, iar cele mai multe cauze sunt benigne și trec. Tusea nu reprezintă automat diagnosticul de cancer bronho-pulmonar, dar ea este un simptom des intalnit in cazul acestuia. Ea este unul dintre cele mai frecvente și mai rapide semne pe care corpul ni le transmite când ceva nu e în regulă. De aceea, dacă învățăm să o ascultăm, tusea poate deveni un indiciu eficient pentru depistarea la timp a cancerului de plămân.
Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul Bristol Myers Squibb, anunță lansarea campaniei Ascultă-ți tusea!, un proiect pilot de conștientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general. Inițiativa este cu atât mai importantă cu cât, în România, prezentarea tardivă a pacientului la medic este una dintre principalele cauze ale ratei scăzute de diagnostic precoce al cancerului bronho-pulmonar.
Lansarea campaniei Ascultă-ți tusea! reprezintă un demers ce adresează realitatea actuală, într-un context în care, potrivit profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea, publicat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană, cancerul bronho-pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer în România. În România, cancerul de plămân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaților, respectiv a patra cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor. Cu toate acestea, sub rezerva diagnosticării precoce, ratele de supraviețuire se pot dubla.
„Pandemia a generat un număr în creștere de cazuri depistate tardiv, vârsta la care tinerii se apucă de fumat a scăzut, numărul de fumători pasivi a crescut. Așadar, ne alăturăm acestui demers deosebit pentru că există o nevoie majoră de informare corectă și coerentă a publicului general.”, a declarat Prof. Dr. Roxana Nemeș, Președintele Societății Române de Pneumologie.
„Sperăm că medicii pneumologi vor avea acces cât mai curând la protocoale de screening pentru cancerul pulmonar, în cadrul programului național de cancer. Între timp, este de datoria noastră, a tuturor, să facem toate eforturile pentru a încuraja pacienții să se prezinte la medic, pentru depistarea precoce a neoplasmului pulmonar.”, a precizat Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Președintele Secțiunii de Cancer pulmonar din cadrul Societății Române de Pneumologie.
„Marea provocare a cancerului bronho-pulmonar este că acesta nu generează semne sau simptome în stadiile incipiente, iar în primele faze ale bolii, durerea este rară. Tocmai de aceea este important ca pacienții să fie atenți la semnalele corpului și să se adreseze imediat medicului dacă apar: tuse persistentă sau cu sânge, chiar și în cantități reduse, infecție respiratorie care nu dispare sau revine, respirație șuierătoare, dificultate la respirație, senzație de lipsă de aer, durere în piept sau umăr care persistă, răgușeală, durere la nivelul oaselor sau durere de cap. Totodată, prevenția primară în încercarea de a educa adolescenții pentru a nu debuta ca fumători, dar și forma de prevenție secundară, cu mărirea accesului la cabinetele de consiliere, sunt extrem de importante.”, a menționat Prof. Dr. Florin Mihălțan, Directorul Școlii Societății Române de Pneumologie.
Deși ratele de supraviețuire în cancer se îmbunătățesc, România se situează, în continuare, cu mult sub media Europeană (15%), figurând cu o rată de supraviețuire de 11%. Având în vedere discrepanțele dintre rata incidenței și rata mortalității prin cancer în România, comparativ cu cifrele înregistrate la nivel european, există o diferență semnificativă în termeni de diagnosticare timpurie.
„Ascultă-ți tusea adresează o realitate profundă, aceea a bruiajului care ne deturnează zilnic de la ceea ce este mai important, noi înșine. Ca medicii să poată diagnostica devreme cancerul bronho-pulmonar, este important ca pacienții să ajungă cât mai devreme la consult și să cunoască informațiile esențiale, fie că vorbim despre simptome, fie că vorbim despre factorii de risc. Amintesc fumatul, fumatul pasiv, poluarea aerului, contactul cu anumite minerale, substanțe periculoase sau radiații ionizante, precum azbest, arsenic, nichel, crom, cadmiu, radon, Röntgen, anumite afecțiuni virale, factori genetici.”, a afirmat Prof. Dr. Rodica Anghel, Președintele Societății Române de Radioterapie.
„Teama de diagnostic care descurajează adesea pacientul, amânarea vizitei la medicul de familie, sunt cei mai mai mari inamici ai diagnosticării timpurii a cancerului bronho-pulmonar. Medicul de familie are un rol extrem de important în diagnosticul timpuriu, acela de a ghida primii pași ai pacientului, de a fi alături de acesta și a-l sprijini pe mai departe.”, a precizat Dr. Dina Mergeani, Președintele Societății Române de Medicina Familiei.
„Salutăm această inițiativă și adresăm un îndemn tuturor, să meargă la medic, dacă prezintă oricare dintre simptomele asociate cancerului bronho-pulmonar. Rolul medicului de familie este esențial, acesta putând contribui la depistarea precoce a oricărei forme de cancer și la recomandarea unor investigații pe baza cărora pacientul poate fi apoi îndrumat în sistemul de sănătate către medicul de altă specialitate pentru stabilirea diagnosticului și a stadiului bolii. Rolul nostru nu se termină aici, ci continuă cu monitorizarea acestor pacienți și cu o adevărată sinteză diagnostică și terapeutică.”, a declarat Dr. Sandra Alexiu, Președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.
În România, demersurile coerente de informare și educare cu privire la simptomele cancerului bronho-pulmonar devin tot mai importante. Potrivit celui mai recent studiu de percepție realizat de către Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC Botoșani) și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) în comunitățile vulnerabile din județele Botoșani și Gorj, pe baza unui eșantion de 817 persoane din 215 comunități din cele două județe, lipsa de informare cauzează percepții greșite, precum cea confom căreia ar trebui să treacă mai mult timp de la debutul unui simptom pentru a-l considera suficient de grav și a merge la medicul de familie.
Potrivit aceluiași studiu, doar 1 din 3 persoane consideră că ar putea identifica un simptom al cancerului bronho-pulmonar, iar, în lipsa recunoașterii simptomelor cancerului pulmonar, 3 din 4 pacienți se prezintă extrem de târziu la medic și, drept urmare, sunt diagnosticați în stadii avansate ale bolii, fapt ce determină o rată de mortalitate ridicată. În proporții variabile, respondenții nu au putut identifica simptome comune ale bolii, precum tusea cu sânge sau pierderea în greutate fără motiv (14-15%), tusea persistentă peste 2-3 săptămâni, agravarea sau modificarea tusei preexistente, ori infecțiile respiratorii repetate (25-26%). Cel mai puțin cunoscut simptom este modificarea unghiilor și degetelor, așa-numitul hipocratism digital, recunoscut de doar 1 din 5 persoane.
„În cazul diagnosticului de cancer bronho-pulmonar, tipul, localizarea și stadiul tumorii sunt informații decisive în alegerea planului de tratament. Diagnosticul de cancer bronho-pulmonar nu reprezintă o condamnare, cu atât mai mult atunci când boala este diagnosticată la timp. De aceea, credem și ne implicăm activ în această campanie, pentru a veni în întâmpinarea pacienților cu informații de interes major, ce îi pot ajuta să ajungă la medic cât mai devreme.”, a menționat Prof. Dr. Dana Lucia Stănculeanu, Președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România.
“În depistarea precoce a cancerului bronho-pulmonar o importanță majoră o are cunoașterea simptomelor bolii. Dacă apar unul sau mai multe simptome, vizita la medicul de familie este esențială pentru direcționarea pacientului și evaluarea acestuia, iar acest traseu contribuie la creșterea șanselor de supraviețuire asociate depistării timpurii.”, a afirmat Dr. Cezar Irimia, Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Există câteva particularități16 care sunt ușor de urmărit și care ne spun, dacă tusea poate ascunde ceva mai mult decât o simplă situație trecătoare:
• este cronică - durează mai mult de 3 săptămâni consecutive, nu se ameliorează sau se agravează
• poate afecta somnul sau calitatea vieții
• este însoțită de expectorații cu sânge (chiar și în cantități foarte mici)
• este însoțită de dureri în piept sau dificultăți de respirație
• se schimbă în intensitate
SĂ PREVENIM CANCERUL BRONHO-PULMONAR!
Cancerul de plămân este una dintre cauzele principale de deces în România și care poate fi prevenită
Comentariul va fi postat dupa aprobare