Valeria are 22 de ani. Și, la fel ca toți cei aflați la începutul carierei, locuiește într-o garsonieră. Așa că nu este o surpriză că de multe ori încearcă să petreacă mai mult timp la locul de muncă. Și din motive întemeiate. Este angajată la un start-up cu potențial, care dezvoltă un software pentru sateliți comerciali. Iar biroul unde ajunge în fiecare dimineață reflectă cu siguranță industria din care face parte: la intrare, o cameră o detectează automat și deschide ușa, nu este nevoie de carduri sau parole.
De asemenea, nu există computere personale, în afară de un supercomputer utilizat pentru sarcini foarte grele. În schimb, toată lumea a primit smartphone-uri puternice care pot fi conectate fără fir la multitudinea de ecrane instalate în încăpere. Restul biroului pare o casă mare, cu o mulțime de zone de relaxare foarte confortabile, câteva șeminee, o zonă de joacă cu Lego pentru nostalgici și o pădure imensă în jurul clădirii. Există chiar și un copac care crește prin mijlocul întregii clădiri, are peste 200 de ani, așa că arhitecții au decis să îl transforme în piesa centrală a întregului design. I-au dat chiar și un nume, Appa, și are un titlu oficial de Chief Executive Oxygenator.
Așa ar putea arăta o zi normală la birou pentru un angajat al viitorului. Acesta este un posibil scenariu de viitor pentru spațiile de birouri, segment pe care prezentul trăit de noi l-a schimbat pentru totdeauna. În încercarea de a înțelege spre ce direcții ar putea merge piața imobiliară pe zona de birouri, FutureStation, o agenție românească de consultanță și strategie prospectivă (foresight) a elaborat 4 posibile scenarii.
„Printre numeroasele instrumente pe care o organizație le poate folosi pentru planificarea strategică, Scenario Planning se remarcă prin capacitatea sa de a surprinde o întreagă gamă de posibilități legate de evoluția industriei sau a mediului de business. Prin identificarea tendințelor și a incertitudinilor de bază, o organizație poate construi o serie de scenarii posibile ce pot sta la baza deciziilor strategice pe termen mediu și lung. Și cum pandemia a generat un grad ridicat de incertitudine legat de cum vor arata spațiile de lucru în viitor, s-a născut interesul explorării unor posibile scenarii și identificării de către client a unor direcții strategice relevante pentru fiecare dintre acestea.
Pentru fiecare scenariu au fost descrise aspecte legate de posibila evoluție a spațiilor fizice, dar și de eventualul comportament al companiilor ce închiriază astfel de spații și chiar al angajaților acestora. Ne-am imaginat inclusiv cum ar putea arăta o zi din viața unui angajat în fiecare dintre scenarii, iar povestea Valeriei de mai sus e o parte din acest exercițiu. Astfel au putut fi identificate nevoile emergente ale salariaților și zonele de oportunitate caracteristice fiecărui scenariu. Și, pe baza acestora, am gândit direcțiile spre care ar trebui să meargă noile proiecte de investiții, dar și noi posibile servicii și produse ce pot fi luate în calcul de o organizație din industria imobiliară”, spune Diana Stafie, specialist în foresight și fondator FutureStation.
1. Office habitat
Imaginați-vă un viitor în care companiile alocă fonduri pentru spații de lucru de calitate, care pun accent pe bunăstarea angajaților și sănătatea emoțională a acestora. Birourile devin spații fluide și evoluează odată cu schimbările organizației și nevoile echipei, sunt deopotrivă spații de lucru și relaxare, de coeziune socială, spații care reflectă cultura companiei și sprijină legătura cu natura, aducând beneficii semnificative în sinergia echipei și fidelitatea angajaților. Povestea Valeriei de mai sus este o parte din ilustrarea unei zile de lucru a unui angajat în viitorul din scenariul Office Habitat, iar un exemplu ce susține posibila evoluție a acestui scenariu poate fi noul biroul al Citibank în Singapore - banking conservatory sau recepția clădirii de birouri Globalworth cu cel mai mare perete verde natural dintr-o astfel de clădire din sudul și estul Europei.
2. Nicăieri nu-i mai bine ca acasă
Imaginați-vă un viitor în care flexibilitatea și alegerea personală a angajatului primează, „work-from-home” – vedeta anilor pandemici devine dominantă. Acesta este un viitor în care cererea de spații de birouri scade semnificativ, iar oamenii nu mai merg acolo unde se află locurile de muncă, deoarece lucrul la distanță le permite echipelor să fie flexibile și să nu depindă de un punct de lucru fix. În acest scenariu experimentat deja de mulți dintre noi, investițiile majore sunt direcționate către transformarea casei într-un spațiu adaptat lucrului: de la computere performante, la birouri adaptate și alte piese care să contribuie la confortul și starea de bine a angajatului. Consecințele directe ale unui astfel de viitor pot duce la scăderea cererii pentru spații de birouri, dar și pentru locuințele situate în apropierea polurilor de business ale orașelor. În schimb, cerințele privind specificațiile de amenajare a caselor private pot fi în creștere. De exemplu, producătorul de mobilă Pearson Lloyd a lansat în 2022 colecția Routes, mobilier de birou pentru spațiul de lucru post-pandemie. Această colecție este rezultatul unei explorări aprofundate a schimbărilor felului în care lucrăm.
3. Biroul clasic
Un studiu Deloitte realizat în România în 2022 evidenția că 60% dintre românii din generatiile Millennials și Z vor un program de lucru flexibil și să lucreze de la distanță, dar nu mai mult de două zile pe săptămână. Așadar, imaginați-vă un viitor în care munca la distanță este limitată și rămâne preponderentă doar pentru anumite industrii. După o perioadă de provocări ale colaborării prin intermediul tehnologiei, oamenii își doresc mai multă socializare. În plus, organizațiile și managerii încep să pună din nou accent pe interacțiune umană, iar echipele trebuie să funcționeze împreună, sub același acoperiș. Multe organizații globale au rechemat angajații la birouri. Aceasta este paradigma clasică cu care toți eram obișnuiți înainte de pandemie, în care spațiile de lucru sunt amenajate în business park-uri urbane sau la periferie, în care naveta zilnică fie cu mașina personală, fie cu metroul fac parte din rutină, iar interesul pentru propriile locuințe nu mai este atât de crescut, din moment ce acolo ajungem abia seara târziu.
4. Office on the go
Acesta este un viitor în care piața imobiliară încă resimte efectele pandemiei, iar circumstanțele au forțat adaptarea rapidă la munca la distanță, ceea ce s-a dovedit benefic pentru productivitatea angajaților. Asistăm la o popularitate crescută a coworking-ului, dar și a co-livingului (spații de locuit în comun). Angajații se simt acum împuterniciți să lucreze în spații comune, pe drum, din aeroport sau din parc. Exemple ce susțin posibila emergență a acestui scenariu sunt cabinele de lucru de la metrou lansate de Mitsubishi, lansarea startup-ului românesc Nooka space cu misiunea dezvoltării unei rețele de birouri hi-tech de proximitate sau platforma româneasca Pluria. Libertatea de a alege de unde să lucrezi va duce la o descentralizare a conceptului de birou clasic, care se va transforma într-un hub vizitat periodic și care permite fiecărui angajat să aleagă dacă dorește sau nu să mai facă naveta până la muncă.
„Aceste scenarii nu sunt predicții ci, mai degrabă, narațiuni despre lucruri care este posibil să se întâmple în viitor. Acestea invită la reflecție asupra ipotezelor descrise și deschid conversația despre cum ne putem pregăti pentru viitor, atât ca organizație, cât și ca profesioniști”, mai spune Diana Stafie.
Comentariul va fi postat dupa aprobare