Am urcat pe Muntele Tâmpa din Brașov pe Drumul Serpentinelor

Dacă ajungi în Brașov în centrul vechi, cel mai atractiv punct pe lista de lucruri de făcut este să să urci pe Muntele Tâmpa pentru o priveliște uimitoare asupra orașului. Ai la dispoziție Telecabina din Brașov dar poți foarte bine să alegi un traseu prin pădure. 

Cel mai accesibil este Drumul sau Traseul Serpentinelor, un traseu de 3 km prin pĂdure care durează aproximativ 1 ora si 30 de minute …  dacă nu te oprești sa faci poze sau filmări. Împreună cu @prinobiectivulmeu am făcut cam 2 ore, dar ne-am bucurat pe măsură de peisaj. 

Muntele Tâmpa aparține de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaților Orientali, fiind înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov. Înălțimea muntelui este de 960m, la aproape 400m deasupra orașului. 

Mare parte a sa (150 ha) este declarată rezervație naturală, datorită speciilor de animale (urși, râși, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din tara noastra, pasari) si plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsana) care se găsesc pe acest munte. 

Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe cai: exista cele 25 de serpentine, taiate în 1837 de către Ocolul silvic al Brașovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetății Brasovia sau drumul pentru mașină de „la iepure”.

Cei neobișnuiți cu drumețiile lungi pot lua telecabina, care face legătura între Cabana-restaurant 'Casa Pădurarului' de la poalele muntelui Tâmpa și Restaurantul Panoramic, aflat pe coama muntelui, în mai puțin de trei minute. Priveliștea din vârful Tâmpei, de pe terasa de piatra construită în 1873, sau de pe cea a fostului restaurant Béthlen, oferă o splendidă panoramă asupra orașului.

Trasee turistice pe Muntele Tâmpa

Există mai multe trasee prin pădure care te duc în vârf. Ele sunt amenajate și inscripționate corespunzător. Turiștii sunt sfătuiți să nu se abată de la ele sau să încerce să o ia pe scurtături.

Drumul Serpentinelor construite în anul 1837, marcat cu triunghi roșu pornește din Aleea Filimon Sârbu. Mai exact, poți intra pe traseu de pe aleea din parc sau de lângă clădirea telecabinei. Sunt 25 de serpentine lungi de 3 km care trec pe sub telecabină.

Treptele lui Gabony (drumul treptelor, drumul scărilor) încep de pe Strada Dobrogeanu Gherea din Brașov. După 30 minute se ajunge la o bifurcație cu stâlp indicator (660 m altitudine). Aproape de stâlp este o bancă de piatră (Banca lui Oscar Alesius) de unde încep de fapt Treptele lui Gabony (nobil maghiar foarte bogat care a făcut multe donații caritabile orașului), marcaj triunghi galben, 167 trepte construite între anii 1930-1931.

Drumul Cavalerilor, marcat cu bandă albastră, începe de pe Aleea Tâmpei, de lângă Bastionul Țesătorilor, trece prin spatele caselor pe lângă locul unde a fost amplasat în secolul al XV-lea Turnul Cuțitarilor (astăzi nu mai e nici urmă din el). Drumul are 2 km și duce mai departe până în Poiana Brașov.

Traseul Curmătura are 2 km, este marcat cu triunghi albastru, pleacă de la Dealul Melcilor pe Tâmpa prin Șaua Tâmpei, spre vârf.

Traseul cu telecabina pornește de pe Aleea Tâmpei, de lângă restaurantul Casa Pădurarului/ Sub Tâmpa. Telecabina urcă până la 960 metri în 3 minute, oprindu-se la restaurantul Panoramic

Oricare traseu l-ați alege este indicat să aveți încălțăminte și un echipament adecvat pentru urcare. Nu uitați să luați cu voi și o sticlă de apă pentru hidratare.

ISTORIC MUNTELE TÂMPA

Săpăturile arheologice au atestat faptul că Muntele Tâmpa a fost strâns legat de istoria oraşului Brașov din cele mai vechi timpuri, iar numele lui a fost dat de popoarele care l-au stăpânit. Aici au existat altare pentru sacrificii, ridicate de strămoşii daci. Dar s-au găsit şi urme ale cuceritorilor romani care ar fi numit muntele „Tempus/Temporis” cu referire la sacrificiile făcute de daci în cinstea zeului timpului, Uranus. De aici, denumirea de tempus/timp în limba latină, s-a transformat în Tempea/Tâmpa. Mai aproape de zilele noastre, cavalerii teutoni au preluat denumirea şi au tradus-o în germană, cetatea timpului sau a lui Kronos devenind Kronstadt, nume purtat şi de oraş. 

Vârful şi şaua muntelui Tâmpa au fost locul în care s-a construit cetatea Braşovia, apărată din trei părţi de versanţii abrupţi şi din partea de sud de zidul gros al cetăţii. Cetatea a servit ca loc de refugiu al populaţiei din faţa cotropitorilor şi nu a putut fi cucerită niciodată, dar a fost cedată învingătorilor în urma unor tratate. În sec. XV, când turcii domină oraşul din cetate, braşovenii, sprijiniţi de Iancu de Hunedoara, răscumpără cetatea şi o dărâmă iar cu pietrele rezultate întăresc zidurile de apărare din jurul oraşului.

Muntele Tâmpa este unul din locurile cele mai pline de legende din Braşov. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre existenţa unor tuneluri ce străpung muntele. Dacă existenţa lacului nu a fost dovedită, existenţa a 3-4 tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele. Pe aleea pietonală mai există şi acum parte din construcţia apeductului construit între anii 1891-1892 şi care alimenta oraşul cu apa adusă de la izvoarele de după munte. Sistemul de aducţiune, deteriorat de timp, a fost dezafectat, apa de la „izvorul de sub Tâmpa” fiind adusă astăzi din reţeaua oraşului. 

Dar cel mai important eveniment din istoria Muntelui Tâmpa este declararea, ca rezervaţie naturală, a  unei suprafeţe de cca.150 ha. Aici trăiesc urşi, râşi şi lupi, un număr mare de păsări (corbi, vulturi,etc), dar şi 35% din totalul speciilor de fluturi din ţara noastră. Zona împădurită face loc, pe mari proţiuni de sol calcaros şi arid, unor enclave de vegetaţie de silvo-stepă unică. 

Pe versanţii muntelui cresc numeroase specii de arbori: molidul, stejarul, carpenul, fagul, etc dar şi numeroase plante: laleaua pestriţă, sângerul, papucul doamnei. Tot aici se găsesc câteva specii de plante endemice ca obsiga bârsană şi crucea voinicului, protejate prin lege deoarece ele trăiesc numai în România. De altfel Rezervaţia naturală Tâmpa este unica rezervaţie naturală din lume aflată în mijlocul unui oraş.

Vezi drumeția în cel mai recent episod din seria Descoperă România: