Industria de videochat din România se teme că va fi afectată de arestarea lui Andrew Tate

Bogdan Chirea
0
videochat

Arestarea controversatului influent al rețelelor de socializare Andrew Tate a aruncat o lumină asupra amplorii industriei camgirl din România scriu jurnaliștii AFP citați de Euronews.

Tate, în vărstă de 36 de ani, fratele său Tristan și două românce au fost arestați la domiciliul lor din București pentru suspiciuni de implicare într-o rețea de trafic sexual. Tate este acuzat și de viol. Un judecător român i-a prelungit recent șederea în închisoare până în iunie pentru ca autoritățile să le construiască un dosar.

Multe dintre acuzațiile împotriva lui Tate sunt îndreptate către afacerea sa de videochat din România. Tate a vorbit frecvent despre metodele sale de a constrânge femeile să modeleze nud online pentru plată, intrând mai întâi într-o relație cu ele.

Tate susține că a creat o afacere de mai multe milioane de euro prin afacerea lui de videochat. Cu toate acestea, rămân întrebări dacă cineva din industria de camgirl din România a auzit de el înainte ca arestarea sa să ajungă în prima pagină a ziarelor.

„Nu au participat niciodată la evenimente din industrie”, spune Maria Boroghina, un fost model de succes care a devenit șeful Beststudios, una dintre cele mai mari companii din România cu 160 de modele.

„Abia după ce au fost arestați am aflat că au o garsonieră”, spune ea pentru AFP în birourile companiei din centrul Bucureștiului.

Maria Boroghina, managerul unui studio de videochat, pozează în București, România, pe 26 ianuarie 2023.ANDREI PUNGOVSCHI/AFP

Potrivit lui Tate, afacerea lui de videochat avea 75 de femei care lucrau pentru el, ceea ce îi aducea în jur de 600.000 de euro. Chiar dacă afirmațiile sale dubioase sunt crezute, amploarea industriei de videochat din România este cu mult mai mare decât influența.

Dintr-o activitate de nișă în anii 2000, industria românească de camgirl s-a mutat în ruinele industriei porno, ucisă de internetul gratuit.

„Se adaugă până la 40% din piața din lume”, estimează Anastasia, un manager de 33 de ani al unui alt studio, Models4Models.

Într-o țară cunoscută pentru viteza conexiunii la Internet, există peste 500 de studiouri și mii de locuri de muncă, potrivit profesioniștilor din sector. Cu toate acestea, nu sunt disponibile date oficiale.

La Beststudios, există zeci de camere cu decor intim și echipamente video, cu paturi mari acoperite cu cearșaf și perne de mătase.

Camgirl-urile fac schimb în privat cu clienții timp de opt ore pe zi, care plătesc între doi și zece euro pe minut.

Venitul femeilor poate ajunge la 8.000 de euro net pe lună sau mai mult, în timp ce salariul mediu este de doar 800 de euro în țara din Europa de Est.

Prin intermediul ecranului, modelele împart mesele, merg la culcare și servesc drept confidenti. Recruții sunt instruiți să „câștige bani păstrându-și hainele pe ele pe cât mai mult timp posibil”, continuă Boroghina. „Conținutul sexual explicit reprezintă doar 5% din muncă”.

În timp ce industria românească de camgirl are câteva mii de femei angajate prin mijloace legale, arestarea lui Tate a evidențiat potențialul de exploatare.

Dincolo de România, tot mai multe victime ale traficului de persoane „sunt recrutate în întreaga lume pentru a lucra în spatele unui paravan”, notează Fabrizio Sarrica, expert la Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC).

„Este foarte profitabil” pentru infractorii „care au acces la un număr mare de clienți” și pot „redifuza imaginile la infinit”.

Pentru studiourile românești care au contribuit la acest reportaj, cazul Tate este un incident izolat.

„Toată lumea este sub contract, fetele au programe de respectat și sunt plătite drept redevențe”, explică Boroghina.

Încetul cu încetul, mentalitățile se schimbă, spune Ruxandra Tătaru, organizatoarea Bucharest Summit, o expoziție anuală dedicată camgirl-urilor care reunește peste 3.000 de participanți.

Popularitatea rețelei sociale TikTok, unde camgirl-urile își pot crește baza de clienți, „a contribuit în mod deosebit la îmbunătățirea imaginii publice a unei activități prea des stigmatizate”, observă ea.

Dacă unii se tem de consecințele negative ale recentului scandal, Boroghina vede oportunitatea de a-i împinge pe politicieni să reglementeze mai bine practicile unei industrii care este o profesie în sine, dar încă lipsită de statut fiscal.

„Nu există publicitate proastă. Este o oportunitate de a educa!” a spus ea pentru jurnaliștii AFP

Trimiteți un comentariu

0Comentarii

Comentariul va fi postat dupa aprobare

Trimiteți un comentariu (0)

#buttons=(Am înțeles!) #days=(30)

Acest website folosește cookie-uri pentru a optimiza experiența de navigare. Vezi
Ok, Go it!