Ieri, mergând pe plaja, am dat peste doi adolescenti care tocmai terminau de desenat in nisip harta Ucrainei iar in mijloc scriau cu scoici cuvântul “HOME”. Nu știu decât timp au fugit din propria țară pentru a se ascunde de bombardamentele rușilor, dar tocmai ce s-a împlinit un an de când rușii si-au declarat dragostea si au vrut unirea cu forța cu Ucraina.
La doar o oră distanță, la City Park, o angajată de la curățenie a început să țipe la propriu, fără nici o jenă, după două femei si un copil, ucrainieni si ei, care tocmai se ridicaseră de la o masă. Era suparată foc pentru că trebuia să dea cu mătura: “Animalelor … plecați de unde ați venit ! Da , voi !”… Angajata respectivă nu avusese aceiași reacție când a trebuit sa strângă gunoiul după alți 3 puștani de bani gata, ce tocmai terminaseră de mâncat și s-au ridicat fără a schița vre-un gest de a își duce tava cu resturi la gunoi. Mă gândeam că mai avea puțin și mă lua si pe mine la bătaie pentru mizeria care era lângă masa mea, dar pe care nu o făcusem eu.
Revenind la ucrainienii de pe plajă, uneori mă întreb de unde atâta ură in limbaj, chiar si pe Facebook, pentru niște oameni care, cu siguranță, nu au venit să le ia pâinea de la gură românilor și nici să le cucerească teritoriul.
La Profi-ul de lângă mine, de vreo două luni s-a angajat o doamnă trecută de 50 de ani. E din Ucraina si mai mereu este pe aceiași tură cu o doamnă de vârsta ei care ii da indicații. Vorbește ucrainineană și încearcă să înțeleagă limba română. Are la ea telefonul și folosește Google translate acolo unde nu înțelege ce i se spune. Dar muncește … Doamna din Ucraina mi-a transmis mai mult bun simt decat cele trei adolescente de la casa de marcat din același magazin care stateau la o bârfă in timp ce mai si încasau (prietena uneia dintre angajate își băga și scotea fără nici o jenă in timp ce angajata ce imi taxa produsele se arăta extrem de angajata in discuția cu ea iar eu tocmai o deranjasem).
Când nu cunoști limba română sau engleza, mă gândesc că pentru orice străin e dificil să te poți exprima: să intrebi un străin ceva, să saluți, să citești un text intr-o limbă pe care nu o înțelegi sau să spui: imi pare rău. Poate că ăsta e și motivul pentru care noi îi considerăm antisociali pe ucrainienii care au trecut granița și au ales să rămână în Constanța.
Bine, bine … da ăia cu mașini bengoase de ce se plimbă prin Mamaia ? De ce au fugit domnule și pe banii cui stau aici ? E ca și cum ar trebui să te întreb “tu cu ce bani ti-ai facut vila X, ti-ai luat mașina Y sau de ce ai muncit ca să îți faci avere ?”! Și la fel de lipsit de logică este sa pui o întrebare legată de fuga de … moarte !
Un refugiat nu fuge din propria țară de plăcere ! Nimeni nu își lasă propria casă pentru a se duce să trăiască printre străini. Dacă ar fi să fim sinceri nimeni nu își dorește cu adevărat să devină carne de tun și să moară pe front . Dacă mă intrebi pe mine, să omori pe cineva și să vorbești cu nonșalanță despre asta ar trebui să te facă să îți pui niște semne de întrebare … dacă ești bine.
Tinerii de pe plajă au rămas, probabil, fără familii, fără prieteni, viața li s-a schimbat total. Sunt in viață… dar nu știm exact cum își continuă studiile și cum se va desfășura viata pentru ei, dincolo de război.
Tinerii de pe plajă vor acasă… vor casa pe care o știau ei !
Comentariul va fi postat dupa aprobare