Victimele violenței anti-LGBTQ și ale xenofobiei, mai puțin dispuse să caute sprijin

Mai puțin de trei din zece români afirmă că au cunoscut de-a lungul vieții o persoană care e victimă a abuzului împotriva comunității LGBTQ și încă și mai puțini (aproximativ 13%) cunosc o victimă a xenofobiei, arată un studiu realizat de Dynata, la comanda ICF NEXT.

Doar 8% dintre respondenții din țară au raportat în ultimele 6-12 luni o infracțiune, de orice tip, iar probabilitatea de a cere sprijin scade atunci când vine vorba despre a reclama violența anti-LGBTQ și xenofobă, aceasta fiind o tendință observată și la nivel european (studiul adună date din zece țări europene).

La cine apelează românii când au nevoie de ajutor?

Dacă ar fi victimele violenței, peste 7 din 10 români spun că ar apela la Poliție, în timp ce 38% dintre ei ar cere sprijin de la familie sau prieteni. Când vine vorba despre ajutor specializat, la coada clasamentului se numără serviciile de consiliere, organizațiile care luptă împotriva anumitor tipuri de violență sau liniile verzi, dedicate victimelor. Numai 13% dintre respondenți cunosc faptul că pot reclama un abuz inclusiv online.

Aceste statistici fac parte din campania Keep Your Eyes Open, care își propune că creeze un mediu în care victimele violenței de orice tip se simt în siguranță, înțelese și sprijinite. De asemenea, campania lansată de Comisia Europeană urmărește ca victimele să își înțeleagă drepturile și să se simtă încurajate să își caute dreptatea. Totodată, proiectul vizează și cercul social al victimelor și îndeamnă oamenii să țină ochii larg deschiși, pentru a recunoaște abuzul și a ajuta victimele.

Campania face parte din prima strategie UE privind drepturile victimelor, care își propune să asigure toate victimele infracțiunilor că se pot baza pe drepturile lor. „Trebuie să recunoaștem victimele infracțiunilor și să le oferim sprijinul de care au nevoie pentru a se vindeca și a merge mai departe”, a declarat comisarul pentru justiție, Didier Reynders. „Multe victime, însă, nu își cunosc încă drepturile sau cum le pot exercita”, a adăugat el.

Studiul arată că 36% dintre respondenții din România nu știu că victimele infracțiunilor sunt protejate în UE prin drepturi specifice. La nivel european, doar 1/3 respondenți consideră că UE își protejează cetățenii de abuzurile anti-LGBTQ sau cauzate de xenofobie.

Toate informațiile despre infracțiuni, drepturile victimelor și organizațiile de sprijin din România sunt disponibile pe pe aceasta pagina .

Studiul Awareness Raising Campaign on Victims’ Right este realizat de Dynata la comanda ICF Next, în perioada 30 noiembrie-13 decembrie 2022, pe un eșantion reprezentativ de 4248 de respondenți din zece țări europene, inclusiv România.

VIOLENȚA BAZATĂ PE GEN

Violența bazată pe gen este violența îndreptată împotriva unei persoane, din cauza genului persoanei respective, sau violența care afectează în mod disproporționat persoanele de un anumit gen. Aceasta poate include violența împotriva femeilor, violența domestică împotriva femeilor, bărbaților sau copiilor care locuiesc în aceeași gospodărie.

VIOLENȚA ÎMPOTRIVA UNEI PERSOANE

Violența împotriva unei persoane poate include hărțuirea, agresiunea, jaful și omuciderea.

XENOFOBIA

O infracțiune bazată pe xenofobie reprezintă o încălcare penală, motivată de discriminare, ostilitate sau prejudecată față de anumite persoane, din cauza originii, naționalității sau etniei lor reale sau percepute. Xenofobia este o atitudine, o prejudecată sau un comportament ce respinge, exclude și adesea defăimează o persoană sau un grup, pe baza percepției că aceștia sunt intruși sau străini în comunitate, societate sau raportat la identitatea națională.

CRIME ÎMPOTRIVA PERSOANELOR LGBTIQ

O infracțiune împotriva comunității LGBTIQ reprezintă o încălcare penală, motivată de ostilitate sau prejudecată față de persoanele din comunitatea LGBTIQ (sau persoanele percepute a fi parte din aceasta comunitate). LGBTIQ se referă la persoanele care sunt lesbiene, homosexuale, bisexuale, transsexuale, intersexuale sau queer.

Despre drepturile fundamentale ale victimelor:

În UE, victimele infracțiunilor au un set solid de drepturi ce includ:

• Dreptul de a înțelege și de a fi înțeles: Orice comunicare cu victimele trebuie să fie simplă și ușor de înțeles pentru acestea
• Dreptul la informație: Victimele au dreptul de a primi informații cu privire la sprijin, compensare, justiție reparatorie și protecție. Acestea vor fi informate cum să raporteze infracțiunile și cum să acceseze consiliere juridică.
• Dreptul de a primi sprijin: Toate victimele au dreptul la servicii de sprijin destinate victimelor, care sunt gratuite și confidențiale.
• Drepturi procedurale: Victimele au un set de drepturi, cum ar fi dreptul de a fi auzit, dreptul la asistență juridică, dreptul de a decide cu privire la despăgubirile din partea infractorului.
• Dreptul la protecție: Victimele și membrii familiei lor au dreptul de a fi protejați împotriva victimizării secundare și repetate, a intimidării și a răzbunării. Victimele infracțiunilor au dreptul la evaluare individuală.

Despre Strategia UE cu privire la drepturile victimelor:

Obiectivul principal al Strategiei UE privind drepturile victimelor (2020 – 2025) este acela de a se asigura că victimele tuturor infracțiunilor, indiferent unde în UE sau în ce circumstanțe a avut loc infracțiunea, se pot baza pe deplin pe drepturile lor.