Harta Edu aniversează doi ani de la lansare

Organizația Narada a aniversat doi ani de la lansarea HartaEdu.ro, prima platformă din România care integrează nevoile școlilor din România și mobilizează comunitățile pentru a găsi soluții de rezolvare. 

În urmă cu doi ani, contextul ce descria sistemul de învățământ din România era unul cel puțin îngrijorător, situația fiind cu atât mai gravă în cazul școlilor din mediul rural. Realitatea în cifre arăta că jumătate dintre școlile din România nu sunt dotate cu sală de sport, 500.770 de elevi nu au acces la o bibliotecă, 1 din 6 școli nu are sursă autorizată de alimentare cu apă, 845.000 de elevi nu au acces la un laborator de ştiinţe, iar 230.000 de elevi nu au grupuri sanitare în incinta şcolii. 

La acestea se adaugă starea infrastructurii școlare, lipsa tehnologiei necesare școlii online și nenumăratele lipsuri cu care se confruntă instituțiile de învățământ și profesorii.

Prin HartaEdu.ro, organizația Narada și-a propus să creeze cea mai simplă și rapidă modalitate prin care profesorii pot să soluționeze problemele școlilor sau claselor unde predau, să obțină suport tehnologic modern pentru desfășurarea orelor și să aibă satisfacția de a-și face meseria la standardele secolului 21. În doar doi ani de la lansare, pe HartaEdu au fost înscrise aproape 1500 de alerte, dintre care 461 au fost rezolvate cu sprijinul partenerilor Narada, ai comunităților locale și al altor organizații ONG. Sub sloganul #EokSaFacemNoi, cu ajutorul donațiilor investite în educație care s-au ridicat la peste 1 milion de euro s-au rescris astfel poveștile a peste 60 de mii de elevi, dându-le acestora posibilitatea să creadă că pot visa în orice culori doresc viitorul lor.

La aniversare, membrii echipei Narada și-au reamintit primele intervenții în comunitate și primele alerte rezolvate. Una dintre ele este cea a Școlii din Sohatu, județul Călărași, care la momentul respectiv se confrunta cu foarte multe probleme, două dintre ele fiind infrastructura școlară inadecvată și riscul major de abandon școlar. Clasele au fost reabilitate și în felul acesta, școala a fost eligibilă ulterior pentru programul „Școală după școală” prin care conducerea își propunea să reducă abandonul școlar. 

Ce s-a întâmplat după rezolvarea alertei? 

„Faptul că strigătul nostru, alerta noastră a fost publicată și rezolvată de Narada, a devenit pentru primăria Sohatu clopoțelul de conștientizare a nevoilor unității școlare. Astfel că, după ce au fost reabilitate cele 4 săli de clasă, investițiile au continuat. Prin proiectele derulate în parteneriat cu Autoritatea Locală s-au reabilitat holul și laboratorul de informatică, s-a achiziționat centrală termică cu capacitate mare, s-a construit un teren multisport modern. Printr-o donație, am reușit să dotăm laboratorul de informatică cu 12 calculatoare, astfel încât debutul anului școlar 2023-2024 i-a găsit pe elevi într-o școală curată, reabilitată și care să răspundă nevoilor fiecăruia”, povestește Daniela Niculescu, directoarea școlii din Sohatu. 

Mai mult decât atât, la finalul anului școlar trecut, mediile copiiilor la principalele materii au fost semnificativ mai mari decât în anii trecuți și probabil cel mai semnificativ progres a fost observat în lupta cu abandonul școlar. „Am reușit să readucem la școală trei elevi care se aflau în risc de abandon școlar (erau neșcolarizați de ceva vreme). Anul acesta am reușit să-l determinăm pe un elev aflat în abandon școlar de doi ani să se reîntoarcă la școală. Are aproape 18 ani și locuiește cu un unchi. Tatăl a decedat, iar mama este recăsătorită în altă localitate de mulți ani. Pentru noi, fiecare elev care nu abandonează este un câștig”, adaugă Daniela Niculescu.

Această situație fericită se repetă în multe dintre școlile în care Narada a intervenit pentru rezolvarea alertelor, iar acesta este unul dintre motivele pentru care Narada și-a propus un obiectiv important până în anul 2030: de a ajunge la 500 de mii de copii, de a le da acestora toate instrumentele necesare pentru a se dezvolta atât din punct de vedere academic, cât și din punct de vedere fizic și socio-emoțional. Acești 500 de mii de copii reprezintă masa critică de schimbare, reprezintă motorul care poate genera transformarea în educație. 

â„În 2018, la fel ca alți câțiva voluntari Narada, lucram cu câte un proiect în parte să îi sprijinim pe profesorii vizionari să găsească resurse pentru nevoile proiectelor lor. Primul meu astfel de proiect a fost în Prahova și a durat aproape 1 an de la conturarea până la finanțarea lui și apoi implementarea. În 2020, ne-am strâns tot o mână de voluntari și noi ne propuseserăm să rezolvăm 15 astfel de proiecte într-un maraton sau... un Naradon, așa cum l-am numit. Nu era suficient - copiii și educația nu își permit să aștepte, au nevoie de sprijin și de comunitate adunată în jurul lor, au nevoie să facem noi. HartaEdu.ro este modul în care am pus tehnologia la lucru spre a servi întocmai: profesorii, părinții cărora le pasă și vor să schimbe, să depășească bariere, pun alerte, iar noi lucrăm umăr la umăr cu ei, cu companiile, cu ONG-urile, cu comunitățile din jurul școlilor pentru a îi sprijini. Am ajuns până acum la 60 de mii de copii în cei doi ani de existență a HartaEdu și facem asta într-un fel în care cu toții putem contribui”, precizează Raluca Jianu, CEO Narada.

De ce este în continuare nevoie de sprijinul organizației Narada, al proiectului HartaEdu.ro al comunității și mediului de business care, prin donații și implicare, pot ajuta la transformarea sistemului de învățământ? Pentru că, în prezent, statisticile privind școlile din România arată astfel:

• 1.2 milioane de elevi încă învață în școli cu o infrastructură inadecvată.

• România are cea mai mare rată de abandon școlar din Europa, cu 15% dintre elevi care nu termină școala. Acest lucru are un impact devastator asupra vieții acestor tineri, limitându-le șansele de a obține un loc de muncă bine plătit și de a-și construi o viață stabilă și independentă.

• Rata analfabetismului funcțional ne clasează în continuare în vârful clasamentului european. Procentul depășește 50% dintre elevi, ceea ce înseamnă că aceștia nu au abilitățile necesare pentru a înțelege ce scriu și ce citesc, ceea ce atrage după sine imposibilitatea de a funcționa și a se descurca în societatea modernă.

• La aceste cifre îngrijorătoare se adaugă și faptul că există un consilier școlar la peste 1200 de elevi, motiv pentru care nu ar trebui să ne mire faptul că există droguri în unele instituții de învățământ din România, că există un grad mare de depresie și anxietate printre elevi sau că fenomenul de bullying a atins cote alarmante.

Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu (co -fondatoare a organizației) a citit un studiu despre motivele abandonului școlar în rândul copiilor. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Motive absurde într-o Românie europeană, dar dureros de reale în comunitățile marginalizate și vulnerabile din țară. În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntar în sprijinul misiunii, creionând pentru prima dată schița pe hârtie a ceea ce avea să devină mai târziu HartaEdu.ro. Astăzi este CEO al organizației.

Născută sub umbrela Romanian Business Leaders, Narada are viziunea de a construi o Românie în care fiecare copil are acces la o educație de calitate, care să-l pregătească pentru succesul în viață și în carieră. Cu o echipă multi-disciplinară de profesioniști care abordează problema cu soluții integrate, utilizând tehnologia și transferul de know-how, dar și experiența profesională, cu un mod de lucru tehnocrat și planificat, Narada își propune misiunea de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de transformare a sistemului educațional.

CP