Descoperă România - Vizită la Mănăstirea Șinca Veche

Aflată la 45 de kilometri de Braşov şi la 22 de kilometri de Făgăraş, într-un cadru natural de poveste, Mănăstirea rupestră Şinca Veche a fost construită în jurul unei grote săpate în piatră, cu cinci încăperi şi două altare. Vechimea ei este estimată la mii de ani. Peisajul unic, dar şi legendele populare create în jurul acestui loc au dus la transformarea mănăstirii într-o atracţie turistică.

Manastirea rupestra Sinca Veche este situata in localitatea cu acelasi nume, intre Brasov si Fagaras. Lacasul de cult se gaseste la poalele dealului Plesu din Sinca Veche, a fost atestata documentar in secolul al XII-lea si este in intregime sapata in piatra, compusa din: doua biserici, trapeze si bucataria manastirii rupestre.

La 50 de kilometri de Braşov se află o mănăstire săpată în stâncă, ascunsă în mijlocul pădurii, a cărei vechime este estimată la mii de ani şi unde vizitatorii au parte de linişte într-un peisaj unic, încărcat de legende locale atractive.

Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche a devenit o atracţie turistică în ultimii ani, dar şi un loc de pelerinaj şi reculegere. Situată pe Dealul Pleşu, la poalele munţilor din Ţara Făgăraşului, este vizitată anual de mii de turişti fascinaţi de legendele, dar şi de frumuseţea locului.

Complexul de la Şinca Veche adăposteşte biserica rupestră, săpată în stâncă, sub pământ, dar şi o mănăstire nouă. Cele două lăcaşuri de cult sunt legate prin alei amenajate în pădure, însă nimic nu a fost distrus şi totul pare a fi la locul său.

Se spune că această energie fabuloasă ar face adevărate minuni și chiar ar vindeca oameni. Lăcașul de cult este este cunoscut sub mai multe denumiri: ”Templul Dorințelor”, “Templul Ursitelor”, “Templul Împlinirii Rugăciunilor”, “Mănăstirea săpată în piatră”, “Templul de la Șinca Veche” și chiar “Templul Extratereștrilor”, având legătură cu fenomenele bizare care s-au întâmplat aici de-a lungul timpului.

Istoricii sunt siguri că templul este unic în lume. Aici s-au refugiat călugării ardeleni hăituiți de Maria Tereza în anii 1700, pentru a trece la catolicism. Lăcașul ar fi vechi de 7.000 de ani, aparținând unei civilizații care a întemeiat „Templul Alb” din Insula Șerpilor.

Biserica este formată din două altare, primul este aflat la intrare și deasupra lui se înalță o spirală care dă spre cer și prin care intră lumina.

Se spune că cei care se așază aici își vor vedea dorințele devenind realitate.

Importante pentru ortodoxie, bisericile rupestre de la Șinca Veche sunt un simbol al monahismului românesc transilvănean și al implicării lui în lupta contra dominației străine austro-ungare și a prigoanei creștinilor. Pacea și bucuria spirituală au fost, adeseori, amenințate socio-politic: presiunile de catolicizare și calvinizare, uniația, distrugerile generalului Buccow, regimul totalitar comunist, forme de profanare. Este o luptă purtată împreună de istorie și religie, pentru câștigarea independenței românilor din Transilvania – ortodoxismul devine parte a identității de neam românesc și mod de păstrare a legăturilor cu românii din celelalte două principate.   

În secolul al XVIII-lea, în zona satului Șinca Veche din Țara Făgărașului, existau 5 mănăstiri ortodoxe. Ascunse în pădure, cele două biserici rupestre protejează creștinii prigoniți și rezistă distrugerilor generalului Buccow. Arhitectura lor nu este însă o mărturie a unei istorii tumultuoase, ci a jertfei pentru creație și credință. Efortul cu care au fost dăluite în piatră este astăzi remarcat de specialiști. În România, numărul locașurilor de cult de acest fel este foarte mic. Există asemănări cu biserici construite în secolele 14-16 în Basarabi și Murfatlar (județul Constanța), Corbii de Piatră (județul Argeș), Voivodenii Mari, Viștea de Jos, Râmeț (județul Alba). 

Peste veacuri, bisericile rupestre de la Șinca Veche continuă să mătrurisească jertfa, credința și spiritualitatea românească și păstrează același duh al liniștii, al păcii și al rugăciunii care i-a protejat și le-a dat putere creștinilor ortodocși din Transilvania. 

 „Așezământul monahal de pe Dealul Pleșu spune în chip tainic fiecărui suflet care vine să se închine cu evlavie ceva despre adâncimea unei jertfiri a întregii vieți lui Dumnezeu pe care unii creștini evlavioși au știut și au dorit să o aducă pe altarul neamului românesc.” (Monografia așezământului monahal de la Șinca Veche, 2019, Editura Foton, Brașov) 

 Accesul in Sinca Veche se face pe DN 68, cu masina, intre Brasov si Fagaras. Biserica rupestra se afla la 2 km de localitatea Sinca Veche.

Programul Mănăstirii Rupestre:

Vara (aprilie-octombrie): 8-20     

Iarna (noiembrie-martie): 9-18

Manastirea rupestra Sinca Veche este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Brasov si imprejurimi, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Schitul Sfântului Nectarie

Înființarea schitului de la Șinca Veche, din zona Bisericilor rupestre, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului“, a fost aprobată de către Mitropolia Ardealului în ședința permanenței Consiliului eparhial din 10 aprilie 2006. 

Schitul este cunoscut astăzi ca Schitul „Sfântul Nectarie“, pentru că paraclisul de aici, are o părticică din moaștele Sfântului Nectarie. Oamenii dau slavă lui Dumnezeu că S-a milostivit de ei și le-a trimis întru ajutor un Sfânt atât de iubit și de mult căutat. 

Paraclisul „Sfântul Nectarie“ a fost sfințit în 19 decembrie 2006 de IPs. dr. Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului dimpreună cu un sobor de preoți și mulți pelerini credincioși. La început schitul a funcționat cu obște de călugări, dar din rânduiala lui Dumnezeu, acum schitul funcționează cu obște de măicuțe. 

Construcția este făcută din lemn și are în componența sa: Paraclisul „Sfântul Nectarie“, cinci chilii, o cancelarie, două băi, bucătărie, trapeză, holuri, pivniță, centrală termică, prispă și-n exterior o magazie de lemne. Paraclisul a fost înzestrat cu toate cele necesare slujirii: de la masă de altar și strane, de la cădelniță și veșminte preoțești, de la icoane până la sfinte moaște, inclusiv o părticică din moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina, tămăduitorul și de minuni făcătorul, moaște care au ajuns aici din voia Sfântului și din rânduiala lui Dumnezeu și cărora li s-au adăugat și alte sfinte moaște. Partea de chilii este și ea dotată cu toate cele trebuincioase. La momentul dării în folosință, toate câte erau necesare viețuirii și slujirii în condițiile civilizației actuale s-au regăsit aici, n-a lipsit nimic, de la lingură până la calculator și autovehicul.

Așezarea Schitului s-a făcut într-un loc virgin pe care pășteau oile și căprioarele, pe care râmau porcii mistreți și alergau iepurii și vulpile, într-o margine de pădure, sub coama unui deal, pe tipia de la Șinca Veche, de unde peste vârfurile pinilor se văd Munții Făgărașului și se pot admira minunate asfințituri de soare. Acum, oamenii venind aici zic: „Ce loc drept și verde au găsit pentru mănăstire!“ Acum așa este locul: drept că a fost îndreptat și verde că s-a cărat pe el iarbă, petic cu petic, deosebit de frumos prin multă osteneală și migală făcută cu dragoste, făcută ca pentru Dumnezeu.

Paraclisul manastirii de la Şinca Veche este cunoscut ca al Sfântului Nectarie...  Sfântul Nectarie de la Eghina, tămăduitorul şi de minuni făcătorul, ne-a mângâiat venind cu o părticică din sfintele lui moaşte şi în acest paraclis, iar dacă a venit cu o părticică, a venit sfântul întreg şi numai că a venit, dar a şi început să lucreze minuni de tămăduire de boală trupească şi sufletească.

Sfântul Nectarie tămăduitorul și de minuni făcătorul este un sfânt aproape contemporan cu noi, canonizat în secolul XX, la numai 40 de la trecerea sa la cele veşnice. Se spune că a fost recunoscut ca sfânt încă din viaţa sa trupească. Sfântul Nectarie şi-a dorit să-i fie fărâmiţate moaştele, ca bisericile care vor purta hramul său să aibă şi binecuvântarea prezenţei sale. 

Sfântul Nectarie este neobosit în a face bine şi în a ajuta oamenii în nevoile şi necazurile lor, însă îi place ca şi oamenii să fie cinstitori de Dumnezeu şi să-şi ţină promisiunile făcute lui Dumnezeu ca şi pe cele făcute lui.Cei care ne rugăm în paraclisul de la Şinca Veche nu avem cuvinte să-i mulţumim Sfântului Nectarie pentru prezenţa lui în mijlocul nostru, pentru binefacerile şi ajutorul lui pentru că fiind aici face din fiecare Sfântă Liturghie o liturghie arhierească.