Modificările aduse taxelor pe consum - TVA, accize, taxa pe adaosul de zahăr -, precum și legislația privind plafonarea adaosului comercial vor aduce un efort suplimentar de interpretare și implementare, dar și acțiuni multiple de control și risc crescut de aplicare a unor sancțiuni pentru producători, furnizori, distribuitori și comercianți.
Ruxandra Târlescu, Partener, Inge Abdulcair, Director, și Cătălina Nacev, Avocat senior coordonator D&B David și Baias au discutat, în podcastul săptămânal PwC Romania Tax Talks, despre aspectele practice ale modificărilor la TVA și accize și despre acțiunile de monitorizare și control ale ANAF și ale Consiliului Concurenței.
Principalele declarații
● Aceste majorări de cote vin într-un context cu inflație ridicată. Întrucât se vor reflecta în prețuri destul de repede, acestea vor scădea puterea de cumpărare și consumul, afectând atât consumatorii, populația, cât și producătorii și comercianții.
● Similar altor țări din UE, precum Ungaria și Croația, autoritățile au aplicat încă din vară măsuri de plafonare a prețurilor prin OUG 67/2023, cu scopul de a susține consumatorii afectați negativ de inflație. Practic, pentru anumite produse din coșul de bază, cota de adaos comercial a fost plafonată la 20% pentru procesatori și comercianți și 5% pentru toți distribuitorii pe lanțul de distribuție.
● Principala provocare a fost înțelegerea modalității de aplicare a restricțiilor suplimentare raportat la specificul modelului de afaceri. Dinamica și fluxurile operaționale din lanțul de aprovizionare alimentar sunt extrem de complexe, iar în acest context, modalitatea de aplicare a unei astfel de restricții este diferită de la caz la caz.
● Atât Consiliul Concurenței, cât și ANAF, prin Direcția Generala Antifraudă, au fost extrem de active în monitorizarea și verificarea modalității de aplicare a Ordonanței și am văzut cazuri de sancționare efectivă pentru încălcarea cotelor de adaos. Ne așteptăm la continuarea acestor controale și în viitor.
● Taxa pentru băuturile cu conținut de zahăr există și în alte țări, cum ar fi Franța, Belgia, Portugalia, Ungaria, dar in variante diferite. De la 1 ianuarie 2024 vom avea accize pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este mare mai mare decât 5g.
● Cota de 19% pentru alimentele cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) - două categorii de produse sunt exceptate - cozonacul și biscuiții, dar fără a fi incluse reguli specifice pentru a aplica aceste excepții. Astfel, aplicarea unor cote de TVA diferite atrage probleme de interpretare privind încadrarea corectă a produselor. Care sunt produsele pentru care se aplică cota redusă? Avem referințe pentru cozonac și biscuiți: doar cozonac? și panetone? Biscuiți cu cremă, fără cremă?
● 19% TVA pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; practic este extinsă gama de produse care vor intra pe cota standard de TVA, în afară de produsele de cafea pentru care se aplica cota de 19% încă de la începutul anului.
● S-a abrogat cota de 5% pentru produsele bio astfel încât pentru acestea se va aplica ori cota de 9%, ori cea de 19%, în funcție de cantitatea de zahăr din produs.
● Două aspecte au stat la baza majorărilor de cote, practic la revenirea lor la nivelul standard. Primul este că România are mari probleme de colectare a TVA, iar aplicarea cotelor reduse a fost motivată în actele normative prin care au fost adoptate de-a lungul timpului inclusiv pentru a crește conformarea fiscală. Însă, în ultimul raport privind deficitul de încasare a TVA, Comisia Europeană a precizat în mod expres că reducerea unor cote de TVA nu a ajutat la îmbunătățirea colectării.
● Al doilea aspect este legat direct de deficitul de colectare și se referă la extinderea plajei de produse și/sau servicii cu cote reduse în ultimii ani și implicit scăderea ratei efective de TVA pentru total consum.
Comentariul va fi postat dupa aprobare