Sălile de jocuri de noroc trebuie scoase nu doar din comune şi din oraşele cu până în 15.000 de locuitori. Ele trebuie scoase din toate oraşele României, iar reclamele la păcănele nu trebuie să mai inunde ecranele televizoarelor şi panourile stradale. Doar aşa putem să ne protejăm copiii şi tinerii şi să-i ajutăm pe adulţii care vor să renunţe la patima distructivă a jocurilor de noroc. Doar aşa ne putem proteja viitorul.
Acum, înainte de alegeri, vechile partide au decis să adopte în Parlament o serie de modificări care rezolvă doar la suprafaţă problema jocurilor de noroc şi a dramelor pe care le creează: se interzic păcănelele în localităţile care au mai puţin de 15.000 de locuitori.
Dar ce se întâmplă cu oraşele mari sufocate de săli de jocuri de noroc? Dependenţii de păcănele din Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara, Brăila, Craiova sau Iaşi nu trebuie să fie şi ei protejaţi? În localităţile mari nu sunt copii cu probleme şi oameni care ajung în stradă pentru că îşi vând casele? Ori dramele acestora contează mai puţin?
6 proiecte antipăcănele depuse de USR
De fapt, fiecare caz este important şi fiecare dramă trebuie luată în seamă. De aceea, USR a depus şase proiecte de lege şi a cerut ca păcănelele să fie scoase din drumul copiilor spre şcoală şi din drumul oamenilor spre muncă, să fie interzisă toată publicitatea din spaţiile publice şi să fie crescute amenzile pentru cei care le permit minorilor să joace. De asemenea, USR a cerut ca persoanele plătite din bani publici să controleze piaţa jocurilor de noroc să nu poată fi şi jucători.
Primul proiect depus interzice păcănelele la mai puţin de 300 de metri distanţă de orice şcoală, loc de joacă, muzeu, spital, biserică, dar şi în baruri/restaurante. Practic, ar scoate păcănelele din localităţi cu totul. Dacă vechile partide, PSD şi PNL, ar fi vrut, legea putea fi adoptată încă din martie 2023. Adică am fi câştigat un an în lupta cu flagelul jocurilor de noroc!
Aproape 80.000 de oameni au semnat pentru susţinerea proiectele USR antijocuri de noroc (detalii aici - https://farapacanele.ro/). Caravana USR „Fără păcănele” cu parlamentarii Diana Stoica, Filip Havârneanu şi Sebastian Cernic a străbătut, spre finele anului trecut, întreaga ţară, prilej ca românii să-şi manifeste susţinerea pentru măsurile propuse, dar şi să-şi dezvăluie propriile poveşti dramatice despre dependenţa care le-a schimbat viaţa (detalii aici - https://youtu.be/kJKfFQQtfH0?si=LB5J62q5oFQ71YMF).
În pofida declaraţiilor susţinute public de toate partidele şi inclusiv de premierul Marcel Ciolacu, proiectele antipăcănele stau la sertar de doi ani, fără nicio justificare. Politicienii au cedat şantajului din partea patronilor de jocuri de noroc care cotizează lună de lună la bugetul statului.
Cinismul şi indiferenţa statului
Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) este instituţia care ar trebui să controleze operatorii de jocurilor de noroc şi să facă programe de prevenire a dependenţei de păcănele pentru tineri şi nu numai. Acest oficiu a avut un buget de aproape 30 de milioane de lei pentru programe de prevenţie, dar în ultimii patru ani nu a cheltuit niciun leu pentru asta! Şefii ONJN au recunoscut acest lucru într-un răspuns oficial trimis deputatului USR Filip Havârneanu.
Din păcate, instituţia nu s-a ocupat nici de sancţionarea organizatorilor de jocuri de noroc care nu respectă legea. În şase ani (2017-2023), ONJN a dat doar 271 de sancţiuni în întreaga ţară. Adică circa 45 de sancţiuni pe an în toate cele 41 de judeţe, plus municipiul Bucureşti. Sancţiunile sunt firimituri pe lângă încasările pe care le au aceste case de pariuri. De exemplu, în 2022, românii au jucat circa 12 miliarde de lei la jocuri de noroc.
O explicaţie pentru lipsa de eficienţă a ONJN o putem găsi dacă ne uităm la conducerea instituţiei din ultimii 11 ani. După o doamnă care, la plecarea de la ONJN, a devenit şef al Asociaţiei Organizatorilor Jocurilor de Noroc la Distanţă, a urmat un domn care avusese înainte funcţia de prim-vicepreşedinte al unei alte asociaţii din industria de gambling (la conducerea căreia a şi revenit după plecarea de la ONJN). Iar săptămânile trecute, PNL a propus la şefia ONJN un hairstylist, personaj cunoscut în lumea mondenă, dar pe care nu îl recomanda nimic pentru această funcţie.
Nici măcar nu se cunoaşte numărul dependenţilor de jocuri de noroc
Într-o ţară în care capitala şi oraşele mari au ajuns să arate ca nişte imense săli de joc, cu reclame uriaşe şi agresive la tot pasul, nici măcar nu este cunoscut numărul dependenţilor de jocuri de noroc. 100.000, 400.000 sau 1 milion. Instituţiile statului nu au fost preocupate să afle, deşi mai multe studii arată că dependenţa de jocuri de noroc duce la depresie, consumul de alcool şi de droguri şi gânduri de suicidere.
Comentariul va fi postat dupa aprobare