China aterizează pe partea îndepărtată a Lunii într-o misiune istorică de recuperare de mostre

China a aterizat duminică o navă spațială fără echipaj pe partea îndepărtată a Lunii, depășind un obstacol cheie în misiunea sa istorică de a colecta primele mostre de rocă și sol din lume de pe emisfera întunecată a Lunii.

Aterizarea ridică statutul de putere spațială a Chinei în contextul unei curse globale către Lună, unde țări precum Statele Unite speră să exploateze mineralele lunare pentru a susține misiuni de astronauți pe termen lung și baze lunare în următorul deceniu.

Nava Chang'e-6, echipată cu o serie de instrumente și cu propriul lansator, a aterizat într-un crater de impact gigantic numit Bazinul Polul Sud-Aitken, pe partea dinspre spațiu a Lunii, la ora 6:23 a.m., ora Beijingului (2223 GMT), a anunțat Administrația Națională Spațială Chineză.

Misiunea "implică multe inovații inginerești, riscuri ridicate și dificultăți mari", a precizat agenția într-un comunicat, deschide o nouă filă pe site-ul său. "Sarcinile utile transportate de modulul de aterizare Chang'e-6 vor funcționa conform planului și vor efectua misiuni de explorare științifică".

Misiunea reușită este a doua misiune a Chinei pe partea îndepărtată a Lunii, o regiune în care nicio altă țară nu a mai ajuns. Partea Lunii orientată perpetuu în direcția opusă Pământului este presărată cu cratere adânci și întunecate, ceea ce îngreunează comunicațiile și operațiunile de aselenizare robotizată.

Având în vedere aceste provocări, experții lunari și spațiali implicați în misiunea Chang'e-6 au descris faza de aterizare ca fiind un moment în care șansele de eșec sunt cele mai mari.

"Aterizarea pe partea îndepărtată a Lunii este foarte dificilă, deoarece nu ai comunicații prin vizibilitate directă, te bazezi pe o mulțime de verigi în lanț pentru a controla ceea ce se întâmplă sau trebuie să automatizezi ceea ce se întâmplă", a declarat Neil Melville-Kenney, ofițer tehnic la Agenția Spațială Europeană, care lucrează cu China la una dintre încărcăturile utile Chang'e-6.

"Automatizarea este foarte dificilă, în special la latitudini mari, deoarece ai umbre lungi care pot fi foarte confuze pentru cei care aterizează", a adăugat Melville.

Sonda Chang'e-6 a fost lansată la 3 mai cu racheta chineză Long March 5 de la Centrul de lansare a sateliților Wenchang de pe insula sudică Hainan, ajungând în apropierea Lunii aproximativ o săptămână mai târziu, înainte de a-și strânge orbita în vederea pregătirii pentru o aterizare.

Chang'e-6 marchează a treia aselenizare lunară din lume în acest an: Modulul japonez SLIM a aterizat în ianuarie, urmat luna următoare de un modul de aterizare al companiei americane Intuitive Machines.

Celelalte țări care au trimis nave spațiale către cel mai apropiat vecin al Pământului sunt Uniunea Sovietică de atunci și India. Statele Unite sunt singura țară care a trimis oameni pe Lună, începând cu 1969.

PRELEVAREA DE PROBE DE PE LUNĂ

Cu ajutorul unei lopeți și a unui burghiu, modulul de aselenizare Chang'e-6 va avea ca scop colectarea a 2 kg de material lunar în decurs de două zile și aducerea acestuia pe Pământ.

Mostrele vor fi transferate pe o rachetă de rapel aflată deasupra modulului de aterizare, care va fi lansată înapoi în spațiu, se va conecta cu o altă navă spațială aflată pe orbita lunară și se va întoarce, cu o aterizare în regiunea Mongoliei interioare din China, așteptată în jurul datei de 25 iunie.

Dacă totul decurge conform planului, misiunea va oferi Chinei o înregistrare imaculată a istoriei de 4,5 miliarde de ani a Lunii și va oferi noi indicii privind formarea sistemului solar. De asemenea, va permite o comparație fără precedent între regiunea întunecată și neexplorată și partea mai bine înțeleasă a Lunii, orientată spre Pământ.

Un laborator de simulare pentru sonda Chang'e-6 va dezvolta și verifica strategiile de prelevare a probelor și procedurile de control al echipamentului, a declarat agenția oficială de știri chineză Xinhua. Acesta va folosi o replică la scară reală a zonei de prelevare a probelor, pe baza rezultatelor explorării mediului, a distribuției rocilor și a condițiilor solului lunar din jurul locului de aterizare.

Strategia lunară a Chinei include prima sa aterizare a unui astronaut în jurul anului 2030, în cadrul unui program care are ca partener Rusia. În 2020, China a efectuat prima sa misiune de returnare de mostre lunare cu Chang'e-5, recuperând mostre de pe partea apropiată a Lunii.

Programul american Artemis are în vedere o aselenizare cu echipaj până la sfârșitul anului 2026 sau mai târziu. NASA a încheiat parteneriate cu agenții spațiale, inclusiv cu cele din Canada, Europa și Japonia, ai căror astronauți se vor alătura echipajelor americane într-o misiune Artemis.

Artemis se bazează în mare măsură pe companiile private, inclusiv pe SpaceX a lui Elon Musk, a cărei rachetă Starship își propune ca în acest deceniu să încerce prima aterizare a unui astronaut de la ultima misiune Apollo a NASA din 1972.

Sâmbătă, miliardarul japonez Yusaku Maezawa a anulat o misiune privată în jurul Lunii pentru care plătise și care urma să folosească nava Starship de la SpaceX, invocând incertitudini legate de calendarul de dezvoltare a rachetei.

Boeing și NASA au amânat prima lansare cu echipaj a companiei, Starliner, o capsulă mult întârziată, menită să devină al doilea taxi spațial american către orbita joasă a Pământului.