Serialul cultural „Frontierele Imperiului Roman-Dacia” (FRE-Dacia) a fost recent înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 46-a întâlniri a Comitetului Patrimoniului Mondial, care a avut loc pe 27 iulie la New Delhi, India.
Dr. Felix Marcu, Managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), a declarat că această recunoaștere subliniază valoarea universală excepțională și importanța istorico-culturală a limesului provinciei romane Dacia pentru întreaga umanitate.
Termenul „limes” se referă la o frontieră fortificată, care cuprinde multiple elemente, cum ar fi turnuri de supraveghere, tabere militare mari (de tip castru) sau mici (de tip burgus), precum și fortificații liniare de pământ. Monumentul FRE-Dacia include 277 de astfel de componente, multe dintre acestea fiind grupate, ceea ce face ca numărul real al siturilor să fie considerabil mai mare.
Segmentul FRE-Dacia în Contextul Patrimoniului UNESCO
Cu o lungime de aproximativ 1500 km, segmentul FRE-Dacia reprezintă cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman. Acesta se alătură altor segmente de limes deja incluse în patrimoniul UNESCO, precum cele din Marea Britanie (1987, 2008), Germania (2005, 2021), Olanda (2021), Austria (2021) și Slovacia (2021). Aceste segmente contribuie la reprezentarea schimbului de valori umane și culturale în perioada de apogeu a Imperiului Roman, evidențiind politica imperială de expansiune și adaptabilitatea romanilor la diverse topografii locale.
Procesul de Nominalizare și Colaborare
Dosarul FRE-Dacia este rezultatul a peste un secol de muncă, incluzând cercetări arheologice, prelucrarea materialelor și sistematizarea informațiilor. În ultimii 10 ani, cu sprijinul Ministerului Culturii prin Programul Național „Limes”, s-au realizat activitățile necesare pentru finalizarea dosarului. Nominalizarea a fost depusă la Paris în 2023, grație eforturilor MNIT și ale Institutului Național al Patrimoniului, care au coordonat o echipă multidisciplinară.
Aceasta a inclus specialiști de la diverse instituții, precum Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național al Banatului din Timișoara și multe altele. Colaborarea cu direcțiile județene pentru cultură și autoritățile locale din 16 județe a fost esențială.
Planuri de Viitor
În prezent, MNIT lucrează la o Strategie de Cercetare și, în colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului, la un Plan de Management și un Cadru de Interpretare a siturilor nominalizate. Acestea au scopul de a proteja și valorifica aceste situri pentru publicul larg.
Comentariul va fi postat dupa aprobare