Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat deschiderea unei anchete împotriva a trei jurnaliști străini pentru relatarea din regiunea Kursk, unde se desfășoară lupte între forțele ucrainene și ruse. Printre aceștia se numără și jurnalistul român Mircea Barbu, corespondent HotNews, precum și Kathryn Diss și Fletcher Yeung de la televiziunea australiană ABC News. FSB îi acuză pe aceștia de trecerea ilegală a frontierei ruse, o acuzație considerată de mulți ca fiind parte a unei strategii de intimidare a presei internaționale.
Conform agenției de știri de stat RIA Novosti, citată de AFP, cei trei jurnaliști sunt investigați după ce au relatat din regiunea Kursk, un teritoriu aflat sub control militar rus. Reacția internațională la această decizie a fost promptă, numeroase organizații de presă și instituții pentru apărarea drepturilor omului denunțând hărțuirea jurnaliștilor care își desfășoară activitatea în zone de conflict.
Mircea Barbu: „Este un gest de intimidare”
Jurnalistul Mircea Barbu, contactat de Europa Liberă, a declarat că acțiunile FSB sunt îngrijorătoare, dar că nu va înceta să relateze din teren. „Eu o iau mai mult ca pe o intimidare. FSB nu tolerează voci independente, relatări independente din această zonă Kursk. Și, în general, Kremlinul are o problemă cu presa liberă. Rusia pune bocancul pe gâtul tuturor jurnaliștilor independenți”, a spus el.
Barbu a explicat că a fost conștient de riscurile pe care și le-a asumat mergând în Kursk, împreună cu alți jurnaliști străini, dar că a considerat important să aducă la cunoștința publicului situația de la fața locului. „Rusia a mai făcut asta în trecut. Se poate folosi de Interpol pentru a emite «red notice»-uri, ceea ce îmi poate limita drastic libertatea de mișcare în multe țări. Te hărțuiește permanent astfel de acțiune”, a adăugat el, menționând că astfel de notificări Interpol ar putea să-i afecteze călătoriile în țări precum Ungaria, Serbia sau chiar Iran.
Barbu a subliniat că presiunea asupra jurnaliștilor este un atac la libertatea de exprimare și o încercare de a reduce la tăcere vocile independente: „Nu putem permite ca frica și intimidarea să ne reducă la tăcere. Este esențial să continuăm să informăm publicul despre realitatea din zonele de conflict”.
CNA solicită protecția jurnalistului și condamnă acțiunile FSB
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a reacționat prompt la anunțul Rusiei, solicitând protecția jurnalistului român și condamnând ferm decizia FSB de a deschide dosare penale împotriva unor jurnaliști străini care își făceau meseria. Într-un comunicat oficial, CNA a transmis că acțiunile Rusiei împotriva presei libere reprezintă un atac direct la libertatea de informare și că jurnaliștii ar trebui protejați, nu hărțuiți, pentru a putea transmite publicului informații corecte și obiective.
CNA a făcut apel la Ministerul Administrației și Internelor pentru a analiza urgent măsurile necesare de protecție a jurnalistului Mircea Barbu, având în vedere acuzațiile venite din partea Rusiei, dar și mesajele de mobilizare apărute pe rețeaua Telegram, prin care se propune chiar suprimarea vieții jurnaliștilor care au relatat din Ucraina.
De asemenea, CNA a cerut Comisiilor pentru cultură și media din Senat și Camera Deputaților să reacționeze public și să sprijine jurnalistul român. Consiliul a anunțat și că va informa forurile europene de protecție a jurnaliștilor despre amenințările și presiunile venite din partea Federației Ruse asupra jurnaliștilor români. În plus, o scrisoare de protest va fi adresată ambasadei Federației Ruse la București, în care va fi condamnată hărțuirea jurnaliștilor.
Presa, un pilon al democrației
CNA a subliniat în mod clar că jurnaliștii care relatează din zone de conflict nu ar trebui considerați inamici de forțele militare și că aceștia au un rol esențial în informarea publicului. „Relatările jurnalistului român, accesibile și în mediul online, sunt realizate cu profesionalism și nu pot fi confundate cu acte ostile de propagandă”, se arată în comunicat.
În plus, CNA consideră că hărțuirea jurnaliștilor în astfel de situații reprezintă o amenințare gravă la adresa libertății presei și a dreptului publicului de a accesa informații de interes public major. „Gestul Federației Ruse nu face altceva decât să confirme, încă o dată, că regimul totalitar, brutal, bazat pe frică, este preferat în Rusia, în contrast cu drumul democrației europene la care România s-a angajat”, se menționează în concluzie.
Această situație reflectă tensiunile crescânde dintre Rusia și presa internațională, care încearcă să aducă la lumină adevărul despre conflictul din Ucraina. Protecția jurnaliștilor și asigurarea accesului la informații obiective rămân esențiale într-un context global tot mai complicat.
Comentariul va fi postat dupa aprobare