În ciuda semnificației sale romantice actuale, sărutul uman ar putea avea origini mai practice și mai puțin romantice decât ne-am putea imagina.
Conform cercetătorului Adriano Lameira, primatolog și psiholog evoluționist la Universitatea Warwick, gestul sărutului ar putea să își aibă rădăcinile într-un ritual de îngrijire practicat de strămoșii noștri. În studiul său recent, publicat în Evolutionary Anthropology, Lameira explorează ipoteza conform căreia sărutul uman modern provine din gestul de îngrijire reciprocă a blănii între primate, folosit inițial pentru igienă și întărirea legăturilor sociale.
Sărutul ca „moștenire” a ritualurilor de îngrijire între primate
În sălbăticie, multe primate terestre încheie sesiunile de îngrijire reciprocă prin „săruturi” scurte, de fapt mișcări de supt, în timpul cărora îndepărtează resturi și paraziți din blana altor membri ai grupului. Potrivit lui Lameira, acest gest final, parte a unui ritual laborios de îngrijire, nu doar că asigura igiena, dar era și o metodă de întărire a relațiilor sociale. „Sărutul uman nu reprezintă doar o manifestare derivată a afecțiunii; mai degrabă, este o formă de comportament de îngrijire primitivă, conservată în biologia și comportamentul nostru,” argumentează cercetătorul.
Pe măsură ce oamenii și strămoșii lor au pierdut treptat părul corporal de-a lungul evoluției, ritualurile de îngrijire au devenit mai scurte, dar componenta finală a sărutului a rămas o practică socială cu rol de întărire a relațiilor de rudenie și de grup. Lameira consideră că aceste sesiuni de îngrijire scurtate, dar simbolic importante, au supraviețuit tranziției evolutive și au evoluat în gestul sărutului, așa cum îl cunoaștem astăzi.
O tradiție culturală variabilă, dar încărcată de semnificații sociale
Cu toate acestea, sărutul nu este o practică universală. Într-un studiu realizat în 2015 și publicat în American Anthropologist, doar 46% dintre cele 168 de culturi studiate din întreaga lume practică sărutul romantic și social. Mai mult, comunitățile de vânători-culegători și multe triburi indigene evită sărutul, considerându-l fie neplăcut, fie chiar respingător.
Acest lucru sugerează că, deși sărutul s-ar fi putut păstra în unele societăți ca o manifestare a afecțiunii, altele l-au adaptat sau au renunțat la el. În mod similar, alte primate, cum ar fi maimuțele capucini, utilizează ritualuri de legătură diferite, cum ar fi introducerea degetelor în nasul sau ochii celorlalți membri ai grupului, pentru a întări relațiile de grup.
Rolul mediului în evoluția comportamentelor sociale
Studiul lui Lameira arată că sărutul ar putea fi o adaptare a unui comportament specific primatelor terestre, mai predispuse la paraziți decât rudele lor arboricole, precum capucinii. Această predispoziție i-ar fi împins pe strămoșii noștri să dezvolte un sistem de îngrijire corporală și, în timp, gesturile de „sărut” folosite în finalul sesiunilor de curățare au devenit un simbol de socializare și afecțiune.
Lameira speră că „ipoteza sărutului final” va stârni interesul cercetătorilor pentru a studia mai departe comportamentele de îngrijire ale primatelor moderne și ale speciilor de maimuțe cu cantități variabile de păr. El crede că o înțelegere mai profundă a modului în care acești factori ecologici au modelat comportamentele sociale ne poate oferi informații esențiale pentru a înțelege evoluția gesturilor afective și de legătură, cum ar fi sărutul.
Concluzie: o perspectivă evolutivă asupra comportamentului uman
„Pentru a avea o perspectivă evolutivă completă asupra sărutului uman și a altor comportamente sociale, este important să analizăm contextul mai larg socio-ecologic, cognitiv și de comunicare al strămoșilor noștri,” scrie Lameira în concluzia studiului. Această teorie sugerează că ceea ce astăzi considerăm un gest de iubire ar putea fi, de fapt, o reminiscență a unui comportament practic și social al strămoșilor noștri. Deși mai sunt necesare cercetări, ipoteza lui Lameira aduce o perspectivă fascinantă asupra modului în care evoluția biologică și cea socială s-au împletit pentru a modela comportamentele noastre afective.
Comentariul va fi postat dupa aprobare