O nouă cercetare, publicată pe 22 octombrie în Nature Communications, arată că persoanele fără simțul mirosului au un model respirator distinct față de cei cu o funcție olfactivă normală.
Cercetătorii de la Institutul Weizmann din Rehovot, Israel, au descoperit că cei care pot mirosi adaugă, în medie, 240 de "inhalații exploratorii" pe oră în timpul activităților de zi cu zi, inhalații care sunt absente la persoanele născute fără capacitatea de a mirosi, cunoscute ca fiind "anosmici congenitali". Studiul sugerează că simțul mirosului influențează semnificativ modul în care respirăm, ceea ce ar putea avea implicații importante asupra sănătății fizice și mentale.
Testul respirației
Pentru a documenta diferențele, cercetătorii au monitorizat timp de 24 de ore respirația a 31 de persoane cu simț olfactiv normal și 21 de anosmici congenitali, cu ajutorul unor dispozitive purtabile. În afara somnului, persoanele care puteau mirosi au înregistrat mult mai multe vârfuri de inhalație decât cei fără miros. În plus, în condiții controlate fără mirosuri, respirația persoanelor cu miros normal a devenit similară cu cea a anosmicilor, ceea ce sugerează că mediul și capacitatea de a mirosi influențează direct modul de respirație.
Impactul asupra sănătății
Anosmia congenitală este rară, afectând aproximativ 1 din 10.000 de persoane, dar pierderea mirosului este mai comună și poate apărea din cauza infecțiilor, leziunilor cerebrale sau chiar a fumatului pe termen lung.
Anosmia dobândită este asociată cu riscuri pentru sănătate, precum depresia, obezitatea și declinul cognitiv. Conform unor analize, persoanele de peste 57 de ani care își pierd simțul mirosului au un risc de trei ori mai mare de deces pe parcursul a cinci ani față de cei care își păstrează capacitatea olfactivă.
Dr. Simon Gane, chirurg ORL la University College London Hospital, sugerează că simțul mirosului poate funcționa ca un semnal timpuriu pentru declinul sănătății. Aceasta poate explica de ce mulți oameni care își pierd capacitatea de a mirosi raportează o scădere semnificativă a calității vieții, resimțind schimbări în alimentație și emoții sau izolare socială.
Posibile limitări și pași viitori
Cercetătorii și specialiștii au observat că studiul s-a concentrat doar pe persoanele născute fără simțul mirosului, nu și pe cei cu anosmie dobândită, care prezintă de obicei riscuri mai mari de sănătate. Dr. Rachel Herz, expertă în neuroștiințe la Universitatea Brown, subliniază că aceste rezultate ar trebui verificate și pe pacienți cu anosmie dobândită pentru a vedea dacă modelele respiratorii diferite contribuie la problemele de sănătate observate la această categorie.
De asemenea, următorii pași de cercetare ar putea include măsurarea unor markeri fiziologici, precum nivelul de oxigen din sânge, pentru a evalua mai bine efectele asupra sănătății. Dacă legăturile sunt confirmate, exercițiile de respirație ar putea deveni o metodă eficientă de a diminua impactul pierderii mirosului, sugerează Danielle Reed, Director Științific la Monell Chemical Senses Center.
Acest studiu, spun experții, scoate în evidență importanța simțului olfactiv și necesitatea unei atenții mai mari asupra cercetării acestui domeniu fundamental pentru sănătatea și bunăstarea noastră.
Comentariul va fi postat dupa aprobare