Raport: bugetarii români sunt supraîncărcați și insuficienți comparativ cu alte state UE

Un document recent al Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA), lansat în contextul intensificării dezbaterilor publice legate de reforma sectorului bugetar din România, scoate în evidență problemele structurale ale administrației publice. 

Raportul contracarează narativul conform căruia sectorul bugetar din România ar fi supradimensionat și susține că, dimpotrivă, acesta este subdimensionat, în special în ceea ce privește numărul angajaților din administrație.

Situația bugetarilor în România comparativ cu alte state UE

Potrivit datelor furnizate de Eurostat și alte surse europene, România are una dintre cele mai mici densități de bugetari din Uniunea Europeană. În timp ce în Germania un angajat din administrație deservește 29 de locuitori, în România această cifră este de 53 de locuitori, cel mai ridicat raport din UE.

De asemenea:

• Numărul total al bugetarilor din România: aproximativ 1,2 milioane.
• Raport populație/bugetar: 1 la 18 locuitori, comparativ cu Germania (1 la 7) sau Suedia (1 la 6).
• Numărul administrațiilor locale: România are 3.181 de administrații, iar Germania aproape 11.000, cu populații deservite relativ similare pe unitate administrativă.

Administrația publică: subdimensionată și supraîncărcată

Raportul FNSA subliniază că administrația românească este forțată să opereze cu mult mai puțini angajați decât majoritatea statelor europene. Angajații actuali sunt supraîncărcați cu sarcini, ceea ce afectează calitatea serviciilor publice.

Un exemplu elocvent este numărul redus de salariați din administrație, apărare și ordine publică în România (414.000), față de Germania (2,85 milioane).

Reforma administrativă: o direcție greșită?

În contextul campaniei electorale, ideea reorganizării teritoriale și a reducerii numărului de primării a fost intens dezbătută. Totuși, documentul FNSA critică această abordare, subliniind lipsa unui model european aplicabil pentru reorganizarea administrativ-teritorială. 

„Mai puține primării nu înseamnă automat mai puține cheltuieli, iar digitalizarea nu ar trebui folosită ca pretext pentru concedieri,” se arată în raport.

Contribuția bugetarilor la economie

Raportul atrage atenția asupra rolului crucial pe care îl joacă salariații din sectorul public în susținerea economiei:

• Prin taxele pe salarii contribuie direct la bugetul consolidat.
• Achizițiile lor stimulează consumul și economia reală.
• Administrația publică facilitează un mediu concurențial corect, necesar pentru sectorul privat.

Mesaj pentru autorități și opinia publică

Președintele FNSA, Bogdan Șchiop, solicită diseminarea acestor informații pentru combaterea percepțiilor greșite despre dimensiunea aparatului bugetar. „Datele demonstrează clar că sectorul bugetar din România este subdimensionat și supraîncărcat. Este nevoie de o abordare responsabilă și informată în ceea ce privește reformele administrative,” a declarat acesta.

Raportul sugerează că în loc de concedieri sau comasări pripite, este necesar un plan coerent pentru a eficientiza administrația publică și pentru a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor.